Enigma Otiliei - G.Calinescu

Enigma Otiliei

De G. Calinescu

G.C. va continua in contextual literaturii romane interbelice seria
personalitatilor de tip encyclopedic, universal inceputa de D.Cantemir
si continuata de B.P.hasdeu si N.Iorga. Este un spirit renascentist de
vast orizont cultural de o vie imaginatie creatoare, cu o putere de
sinteza extraordinara, un admirabil professor cu o inalta constiinta
culturala este deopotriva critic si istoric literar, eseist, poet,
dramaturg, romancier, comparat adesea cu Balzac si tolstoi.

Ca romancier, G.C. descinde in filiatie de Ion Ghica si N.Filimon,
tipul firesc de roman fiind cel obiectiv, dupa cum remarca Paul
Georgescu. La aparitia Enigmei Otliei in anul 1938, romanul ca specie,
avusese o evolutie extreme de rapida, dominand literature romana
interbelica. Liviu Rebreanu deschisese drumul romanului romanesc prin
Ion in 1920 impunand tipul obiectiv.

S-a observat ca aceasta perioada a fost deosebit de fertile pt
literatura romana, afirmandu-se noi creatii literare prin care se
sintetizeaza si se integreaza valoric in cunostinta universala: "Ion"
1920, "Padurea Spanzuratilor" , " Baltagul " de M.Sadoveanu 1933, "Patul
lui Procust" de Camil petrescu, (1930)Intaia noapte de dragoste intaia
de razboi, (1935-1942) - Fratii jderi.

Aria tematica a romanului romanesc s-a largit substancial: prin ion se
afirmase stilul obiectiv, romanul fresca la fel ca si in rascoala,
M.Sadoveanu intemeiaza creatia histórica apon camil Petrescu si
hortensia Papad Bengescu pun bazele romanului Modern mutand tehnica de
la sat la oras, adoptand noi tehnici narative sub influenza unor
scriitori ca Marcel Proust si Andre Gide.

Enigma Otiliei (1938) cel de-al 2-lea roman al lui G.C dupa cartea
nunti constituie o revenire la formula obiectiva la metida balzaciana.
In epoca exista o controversa teoretica intre sustinatorii romanului
tradicional de factura balzaciana si cei ai formulei moderne
(C.petrescu) . Vrand sa demonstreze ca formula balzaciana este cea mai
potrivita pentru lit.rom. si ca aceasta mai poate da nastere unor
creatii noi, creatii viabile G.C.elaboreaza E.O.ca pe o scriere
polínica, o replica literara la cultivarea asidua a romanului modern
prustian, dar si o ilustrare a conceptiilor sale despre curentele
literare"un exista in realitate un fen.artistic pur, clasic or
romantic.Clasicism,romantism, sunt 2 tipuri ideale, neexistente
practic in stare genuila, reperabile in analiza din retorta". E.O.este
deci, situata intre tarditie si inovatie , un roman realist obiectiv
de tip balzacian, prin tema abordata :mostenirea care declanseaza si
mobilizeaza energii umane aflate in confruntare.

Titlul inicial "parintii Otiliei" (schimbat de editor in
"e.o.")ilustreaza motivul balzacian al paternitatii concretizat in rap
dintre parinti si copii pe fundalul societatii romanesti dela
inceputul sec al 19.

Genera romanului se afla in interiorul biografiei autorului concret,
dupa cum insusi marturiseste intr.-un frag de jornal:"Decesul sotilor
Popescu in urma careia Simion,fratele a invadat cu numerosii lui copii
casa dibuind banii si lunad lacom din ei". Autorul concret si-a
surpirns atunci intentia de a scrie un roman pe ac tema "nulitatea
vietii".Imaginea O. s-a fixat si ea in memoria autorului concret inca
din copilarie, dupa cum nota in « Cronica optimistului ». Chipul rudei
indepartate s-a metamorfozat intr.-o proiectie ideala o dedicatie a
imaginii feminitatii incat: "ori de cate ori imaginatia mea a
inregistrat o fiinta feminina in ea era un min de O." Critica literara
a stabilit chiar corespondente intre imaginea lui Felix un medicinist
ambitios care isi doreste o cariera universitara si autorul concret
mergand pana la asemanari fizice astfel obiectivitatea romanului E.O.
un este totala din mom ce se considera ca autorul contret s-a priectat
in 4 pers :in felix prin elem. Mai sus mentionate, In O. prin faptul
ca aceasta a devenit simbolul eternului feminin pe care autorul
concret la cautat in permanente, in Pascalopol pt ca si-ar fi dorit sa
isi manifeste gustul pt estetic asemenea rafinatului personaj, in
Stanica Ratio pt ca ii apreciaza simtul practic si ii FACE sa evolueze
pe scara sociala.

Titlul dat de editor- E.O.- este justificabil prin continut decrece
sugereaza imrevizibilul eroinei, caracterul ei derutant intruchipand
eternal feminin:"un O. are vreo enigma, ci Felix crede ca o are".

D.P.D.V al structurii romanului e construit pe 2 planuri narative care
interfereaza destinul tanarului Felix care inainte de asi FACE o
cariera parcurge o experienta erotica;historia mostenirii lui Mos
Costache care cuprinde 2 conflicte: unul esencial iscat in jurul
averii si cel de al 2lea care destrama clanul Tulea. Conflictul
principal se bazeaza pe relatiile a 2 fam inrudite-una formata din
Costache Giurgiveanu si O. fiica adoptiva a acestuia cu cea de a 2-a
sotie, iar alta construita din Aglaie Tulea, Simion, si copii lor
Aurica, Olimpia si Titi. In universal aceptor 2 fam intra aduse de
motivatii diferite 3 persoane: Felix care dupa terminarea lic din
Iasi, vine in Bucuresti, in casa tutorelui sau legal Costache
Giurgiuveanu, SStanica Ratio inicial sot al Olimpiei si mosierul
Pascalopol nutrind pt Otilia un amestec de afectiune, instincte
erotice si paterne.

Compozitia este simetrica, circulara:incipitul este repr prin
descrierea strAntim, a cladirilor, notand varietatea arhitecturala,
amestecul de stiluri care faceau d nea "o caricatura in moluz a unei
strazi italice". Descrierea se incide in cercuri concentyrice
zugravind casa lui Costache Giurgiuveanu in amandunte semnificative ce
sugereaza calitatea si gustul estetic:imitatii ieftine, tendinta
impresionarii prin grandoare. Atentia este apon concentrata pe un
detaliu al casei- usa descrisa in amanunte pt a scoate in evidente
relatiile dintre individ si mediul in care traieste. Aspectul
neingrijit degradarea trimit la conturarea imaginii despre proprietar.
Aparitia lui in pragul scarilor si replica:" Nu...nu...nu...nu sta
nimeni aici, un cunosc, sugereaza parca o atmosfera sumbra si
misterioasa cu aer de ruina romantica amintind de "Marile Spernte"
alui lui Dickens. Finalul reprezinta descrierea aceleasi case din
perspectiva scurgerii timpului si prin evocarea avenimentelor din
amintirile personajului martor Felix:"aici un sta nimeni".

Intriga romanului se dezvolta si ea pe 2 planuri care se
intrepatrund:"Felix o iubeste pe O., este gelos pe Pascalopol, dar un
ia nici o decizie, pt ca in prog lui de viata primeaza realizarea
profesionala. O.este indragostita de Felix, dar il alege pe pascalopol
pt ce stie ca i poate influenza viitorul, intuind i el un matar care o
poate proteja. Celalat plan al conflictului urmareste competitia pt
mostenire fapt care da prilejul de a obs realitatea sub latura ei
morala.

DESI este batran, mos Costache, propietar de imobile, restaurante si
alte actiuni, nutriste iluzia longevitatii si isi apara banii incat un
se indura sa se desaparta de ei, infoiind-o pe O. si asigurandu-i
astfel viitorul, dupa cu mar fi dorit. Clanul Tulea isi mobilizeaza
toate enrgiile in vederea impiedicarii infierii in scopul de a-si
insusi averea lui Costache. Iar intr.-un plan secular actioneaza
Stanica in ac stop. Unul din motivele adyacente ale intrigii este
ideea matrimoniala nutrita cu intentii diferite de Aurica Tulea, fata
batrana si discretul Pascalopol, Ttiti Tulea si chiar Stanica Ratio cu
intentia realizarii sale sociale.

Azul central al naratiunii este historia unei mosteniri, fapt pt care
Costache Giurgiuveanu este considerat personajul central al romanului
deoarece direct sau indirect el hotareste destinul celorlalte fiinte
de hartie. Personajul nutriste atributele tipului variului, dar
originalitatea naratorului il distanteaza de ceilalti avari din lic
rom: Hagi Tudose si chiar daca ac lucru este sortit esecului, sa isi
depasesca umila oncditie. Este o aparitie bizara inca din icipitul
romanului cand Felix suna la usa casei sale. Aspectul interior si
exterior al casei paraginite, reactia in fata lui Felix cand aceasta
il intreaba de Costache G. constituie de la inceput indicio sigure
asupra psihologiei avarului. El se teme de un intrus, un potencial hot
al averii sale, virtual de oricine ar putea sa ii rapeasca banii.

Demersul analitic al romanului cumuleaza numeroase fapte, intamplari,
vorbe, gesturi, ganduri care pun in lumina dorinta batranului de a-si
Mari averea, Micile ciupeli fata de pascalopol, ...