Epistolar

Trimis la data: 2010-06-23
Materia: Romana
Nivel: Facultate
Pagini: 2
Nota: 10.00 / 10
Downloads: 0
Autor: Viorel_C
Dimensiune: 18kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Termenul provine din fr. epistolaire si desemneaza ceea ce are legatura cu scrisoarea, cu epistola (v.), cu coresponAZdenta prin scrisori sau cu operele compuse in forma de scrisori, in proza sau in versuri. Genul E., inglobandu-le pe toate acestea, se raporteaza totusi, in primul rand, la corespondenta literara, la scrisoarea cultivata ca specie (v.) literara, mai ales in Franta secolelor XVII si XVIII.
Opere ca Provincialele lui Pascal, Scrisorile persane ale lui Montesquieu, Noua Heloiza de J.J. Rousseau, ClaAZrissa Harlowe de Richardson apartin eseului (v.) sau romanului (v.), asa cum Scrisorile in versuri (ex. Scrisorile lui Eminescu) apartin genului liric (v.), iar Scrisorile lui Ion Ghica - memorialisticii (v.), aici fiind vorba doar de o simpla conventie literara.

Insa corespondenta intretinuta de marile personalitati prezinta o deosebita valoare docuAZmentara, istorica, psihologica, morala si estetica. Epoci intregi din istoria umanitatii, biografii de personalitati ilustre, de scriitori si artisti, ne sunt mai complet cunoscute din scrisori. Prin faptul de a nu fi destinata publicitatii, in majoritatea cazurilor, scrisoarea apare ca un document psihologic mai autentic, punanAZdu-ne in legatura nemijlocita cu autorul.

Varietatea aspectelor pe care le poate aborda scrisoarea este nelimitata, ea fiind, cum observa G. Calinescu, un fel de foileton (v.) in care intra tot soiul de procedee literare, de la descriptie si portret (v.) pana la pamflet (v.), aforism (v.) si metafora (v.). Antichitatea greaca si latina cunoaste scrisorile lui Dionis din Halicarnas, cu vizibile implicatii de critica literara ale lui Seneca, reprezentand materia unui tratat filozofic, si cele, ramase celebre, ale lui Cicero, prin valoarea lor istorica si literara constituind adevarate modele de naturalete, vioiciune si elocinta.

In Evul Mediu, arta de a compune scrisori oficiale (ars dictandi, ars dictaminis) devine obiect de studiu obligatoriu, cu metoda si regulile precise ale unei discipline, ceea ce duce la o conventionalizare a scrisorii. Epistolierii Evului Mediu si ai Renasterii (Cola di Rienzo, Petrarca, Erasmus, Nicolaus Olahus, Jean de Montreuil) vor spori interesul corespondentei lor in masura in care se sustrag tratatelor de retorica si se abat de la regulile dogmatice ale dictamenului.

In epoca moderna, modelul genului E. il da Italia secolului XV, unde infloreste o societate stralucitoare, care cultiva conversatia galanta. Spiritul acesta trece in secolele urmatoare (XVII, XVIII) in Franta, adevarata patrie a genului E., care-1 duce la desavarsire. Stilul oral intra acum pentru prima data in literatura. Scrisoarea devine forma literara la moda, incorporand un spirit cum nu se mai intalnise in istoria literaturii.

Foarte sugestiva e caracterizarea data epocii de G. Lanson: "Daca literatura pierde uneori din caracterul ei serios si din profunzime, ea castiga in schimb anumite virtuti care maresc forta de raspandire si de atractie a ideilor, dar castiga mai cu seama incomparabila bogatie si stralucirea neasemuita a coresAZpondentei. Pretiosi, jansenisti, castelani, burghezi din Paris, prelati, filozofi, diplomati, capitani, regi chiar, femei mai ales, toata lumea, in aceste doua veacuri, la curte, in provincie, pana in fundul Germaniei si al Rusiei, nu cunoaste, in afara placerii de a discuta, o alta mai mare decat aceea de a scrie".
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.