Epoca Marilor Clasici
Trimis la data: 2007-05-31
Materia: Romana
Nivel: Gimnaziu
Pagini: n/a
Nota: 7.27 / 10
Downloads: 24
Autor:
Gabriel Oprea
Dimensiune: 25kb
Voturi: 218
Tipul fisierelor: ppt
Acorda si tu o nota acestui referat:
Poezia. Mihai Eminescu este scriitorul care innoieste substanta poetica romaneasca.
S-a autoincadrat in categoria romanticilor dar se poate vorbi de o componenta clasica sesizata de Titu Maiorescu. Aceasta consta in limpezimea stilului, ironia romantica, pretuirea artei antice si aspiratia spre echilibrul formei.Temele si motive predilecte : timpul, cosmicul, istoria, natura, iubirea,omul de geniu, lumea ca vis, ispita demonica.
S-a autoincadrat in categoria romanticilor dar se poate vorbi de o componenta clasica sesizata de Titu Maiorescu. Aceasta consta in limpezimea stilului, ironia romantica, pretuirea artei antice si aspiratia spre echilibrul formei.Temele si motive predilecte : timpul, cosmicul, istoria, natura, iubirea,omul de geniu, lumea ca vis, ispita demonica.
Povestitorul
Ion Creanga este scriitorul care a valorificat creatia populara in povesti(Soacra cu trei nurori,Capra cu trei iezi);povestiri(Popa Duhu,Povestea unui om lenes);basme culte (Danila Prepeleac,Povestea lui Harap-Alb); nuvela(Mos Nechifor Cotcariul); romanul-Amintiri din copilarie.
Temele valorificate:copilaria, viata satului, traditio-nal, conditia umana.Creatiile se caracterizeaza prin intentiile moralizatoare(care il apropie de clasicism);perspectiva anecdotica si tendinta de evocare scenica.
O trasatura specifica stilului lui Creanga este nota comica,realizata prin exprimarea mucalita, combinatii surprinzatoare de cuvinte si termeni familiari meniti sa caricaturizeze; oralitatea stilului,este data de expresii onomatopeice, interjectii,zicerilor, inserarea in text a versurilor populare si a frazelor ritmate.
Desi poetul Mihai Eminescu la pus in umbra pe prozator, creatiile sale in proza raman reprezentative pentru basmul cult (Fat-Frumos din lacri ma) nuvelele(Sarmanul Dionis,Cezara).Eminescu valorifica mituri si motive literare de larga circulatie care se regasesc in detasarea personajelor si in comentariile naratorului.
O trasatura specifica stilului lui Creanga este nota comica,realizata prin exprimarea mucalita, combinatii surprinzatoare de cuvinte si termeni familiari meniti sa caricaturizeze; oralitatea stilului,este data de expresii onomatopeice, interjectii,zicerilor, inserarea in text a versurilor populare si a frazelor ritmate.
Desi poetul Mihai Eminescu la pus in umbra pe prozator, creatiile sale in proza raman reprezentative pentru basmul cult (Fat-Frumos din lacri ma) nuvelele(Sarmanul Dionis,Cezara).Eminescu valorifica mituri si motive literare de larga circulatie care se regasesc in detasarea personajelor si in comentariile naratorului.
O trasatura specifica stilului lui Creanga este nota comica,realizata prin exprimarea mucalita, combinatii surprinzatoare de cuvinte si termeni familiari meniti sa caricaturizeze; oralitatea stilului,este data de expresii onomatopeice, interjectii,zicerilor, inserarea in text a versurilor populare si a frazelor ritmate.
Nuvelistii
Ioan Slavici este nuvelistul de exceptie ai epocii marilor clasici.Operele sale(Popa Tanda,Scormon,Gura satului,Budulea Taichii,Moara cu noroc,Comoara, Padureanca) evoca viata satului transilvanean din a doua jumatate a secolului al XIX-lea,surprind transformarea sociala sau morala a personajelor aflate sub influenta patimii fie erotice,fie de bani .
Valoarea nuvelelor lui Ioan Slavici a pus in umbra romanul Mara, prin care scriitoruldevine deschizator de drumuri in sensul surprinderilor veridice, in maniera realista a targului transilvanean.Opera lui Slavici permite o lectura plurivalenta, ca roman social, de familie, erotic,sau ca bildungsroman
Stiri
Home |
Termeni si conditii |
Politica de confidentialitate |
Cookies |
Help (F.A.Q.) |
Contact |
Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.