Epodele - Horatius

Trimis la data: 2006-01-17
Materia: Diverse
Nivel: Liceu
Pagini: 2
Nota: 9.31 / 10
Downloads: 2560
Autor: Diana Popovici
Dimensiune: 10kb
Voturi: 136
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
"Epodele - Horatius"
Poemele pe care noi le numim “Epode”, iar anticii mai curand “Iambi”, sunt texte de mici dimensiuni. Cea mai lunga, a cincea, numara o suta de versuri.Sunt in numar de saptesprezece, compuse in stilul lui Archilochos si al lui Hipponax, avand cel mai adesea un caracter satiric. Cea mai veche pare a fi a saisprezecea, care e posibil sa fi fost scrisa dupa batalia de la Philippi, cand infrangerea ridica in fata lui Horatius interdictia reintoarcerii in Italia.
"Epodele - Horatius"
"Epodele - Horatius"
Tonul este personal, Horatius este tanar, si, desi cerul e plin de nori, nu accepta sa se lase prada disperarii. Cantec de banchet, adresat prietenilor, acest mic poem, scris in distihuri alcatuite dintr-un hexametru dactilic si un iamb “elegiac”, anunta lirismul Odelor.

"Epodele - Horatius"
Predilectia cu care se incheie, rostita de centaurul Chiron in legatura cu Achille, elevul sau, contine, credem, reminiscente din cantecul Parcelor din poemul 64 catullian. Ceea ce repreinta deja o caracteristica a lirismului lui Horatius este simbolismul moral implicat intr-un tablou de natura, si totodata vointa de a refuza teama.

"Epodele - Horatius"
Horatius vorbeste aici ca un adept al epicureismului, reluand in acelasi timp teme tratate deja de catre Alceu si de catre tragici.

"Epodele - Horatius"
Un numar destul de mare de Epode sunt piese de circumstanta, inspirate de cate o intamplare, adesori oarecare, din viata cotidiana. De pilda, a treia epoda, o amplificare amuzanta a consumarii unui fel de mancare prea usturoiat servit poetului de catre Maecenas – daca nu cumva este vorba aici de o aluzie la “moretum”.

"Epodele - Horatius"
Alteori, precedentele literare servesc drept scuza pentru texte precum Epoda a VIII-a, scrisa impotriva unei femei batrane aflate in cautare de barbati; nu este sigur ca epoda a fost inspirata de o aventura a lui Horatius. Ulterior, Horatius isi va face un titlu de glorie din faptul ca “a adus in Latium iambii din Paros”, ceea ce nu este literalmente exact deoarece,inaintea lui, Valerius Cato compusese iambii imitati dupa Archilochos pentru a se razbuna pe un afront, insa poetii noi nu par a-l fi inclus pe Archilochos printre modelele lor de predilectie, ca si in cazul lui Teocrit atunci cand Vergilius a compus Bucolicele.

De asemenea, nu trebuie luata foarte in serios parodia de “propempticon” adresata lui Maevius ( Epoda a X-a ), deoarece aceasta epoda reia un text apartinand lui Archilochos sau Hipponax. In mod vizibil, Horatius a fost cucerit de ironia insolenta a lui Archilochos, a carui opera si personalitate il atrageau.

Atunci cand va evoca propria lui comportare la Philippi, se va compara cu vechiul poet grec: scutul lui cazand in mainile dusmanilor, poetul spunea ca va cumpara “ un altul la fel de bun”. Este dificil sa masuram cu precizie datoria lui Horatius fata de Archilochos, data fiind starea mutilata a fragmentelor conservate din creatia poetului grec, dar inrudirea de spirit intre el si Horatius este evidenta.

Aceeasi violenta si la unul si la celalalt, aceeasi preocupare pentru viata politica, aceeasi intensitate a pasiunii erotice, aceleasi accese de gelozie. Dar Epodele nu se inscriu mai putin in contextul roman. Intalnim reminiscente din Catullus, dar mai mult decat jocul influentelor literare, ceea ce este frapant in aceste mici poeme este atractia lor permanenta fata de actualitate.

De exemplu, invectivele impotriva vrajitoarei Canidia nu puteau viza decat un personaj real, chiar daca poetul a incarcat portretul, adaugandu-i cateva trasaturi fantastice. De asemenea, camatarul Alfius, care apare in Epoda a II-a, a existat realmente, desi in poem nu este decat un simplu nume, introdus pentru a conferi textului un deznodamant neasteptat.

De pe vremea lui Cato Censorul si a tratatului sau “De re rustica”, oricine stia ca viata agresta – obiectul dorintelor lui Alfius – era incompatibila cu camataria. Intruziunea realitatilor contemporane in satira caracterizeaza genul. Lucilius folosise acest procedeu, la fel si Catullus, in hendecasilabi. Horatius il va relua in Satire.

Aceasta Epoda a II-a merita atentie si dintr-un alt punct de vedere. Elogiul vietii la tara intalnit aici reia o traditie romana, dar ridica o problema filosofica.

Viata rustica este un azil, care il pune pe cel care o practica la adapost de pasiuni, mai ales de cea erotica. Idealul lui Lucretius, al lui Vergilius, sunt foarte apropiate. Acceptand idealul vergilian, pe care il propun cam in aceeasi vreme Gergicele, Horatius nu se poate abtine sa nu il ironizeze.

Epoda I, constituind dedicatia intregii culegeri catre Maecenas, evoca momentul in care poetul si prietenii lui urmeaza sa se imbrace pentru a lua parte la campania ce avea sa se termine cu victoria de la Actium. Nu a fost compusa ultima, ci in mod cert printre ultimele. Horatius ii multumeste aici lui Maecenas pentru generozitatea aratata fata de el.

Majoritatea comentatorilor afirma ca este vorba de o aluzie la ferma sabina, presupunandu-se ca poaetul a primit-o deja in prezenta prietenului sau, dar nimic nu e sigur. Vom crede mai curand, avand in vedere a sasea satira din cartea a doua, satira in care Horatius ii adreseaza lui Maecenas multumiri explicite, ca vila nu i-a fost daruita decat dupa victoria de la Actium si dupa reintoarcerea celor doi la Roma, din bunurile confiscate de la cei invinsi.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.