Ereditatea

Trimis la data: 2002-06-08 Materia: Biologie Nivel: Liceu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 2527
Autor: Daniel Nita Dimensiune: 10kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Ereditatea - Stim cu toţii că copii semănă cu părinţii lor sau cu bunicii şi că fraţii şi surorile seamănă într-o oarecare măsură. Se pune totuşi întrebarea: cât de sigur se pot prezice trăsăturile viitorilor copii? Cercetarea detaliată a eredităţii ne oferă câteva răspunsuri la această întrebare.

Cea mai bună definiţie a genelor este probabil cea în care genele sunt descrise ca fiind coduri biochimice. Genele sunt entităţi foarte mici. Oamneii de ştiinţă ştiu că ele purtate de cromozomi. Aceştia se află în centrul sau nucleul fiecărei celule umane. Toate aceste structuri împreună realizează amprenta chimică a unei persoane.

Fiecare om are 46 de cromozomi, aranjaţi în 23 de perechi. Cromozomii unei perechi arată foarte asemănători dar nu sunt identici. Femeile au 23 de perechi identice în timp ce la bărbaţi există o pereche – cromozomul sexual – ca-re nu este identic. La femei există 2 cromozomi mari, în formă de X, în vreme ce la bărbaţi există unul Y, avănd forma unui cărlig. Acestă mică diferenţă în struc-tura celulară este cheia soluţionării dilemei dacă copilul care se va naşte va fi băiat sau fată. Modul în care se dispun cromozomii pentru a forma perechi, este de cea mai mare importanţă.

Fiecare pereche conţine gene similare şi deci formele cele mai simple ale eredităţii se pot determina din perechile singulare de gene. Genele care se comportă astfel pot să apară în două forme diferite, una dominantă, cealaltă recesivă. De obicei, genele dominante au tendinţa de a se face evidente în construcţia fizică a unui individ, chiar dacă sunt prezente de la un singur părinte. E nevoie de o pereche de gene recesive – căte una moştenită de la fiecare părinte – pentru ca trăsătura pe care o poartă să devină evidentă în decursul vieţii.

Geneticienii au identificat un număr mare de gene dominante şi recesive. De exemplu gena responsabilă pentru apariţia părului creţ este una dominantă. În termeni practici, asta nu înseamnă că poţi prezice cu siguranţă dacă copilul vă va moştenii părul buclat. Modul de comportare a genelor este unul aleator, gena dominantă responsabilă pentru apariţia părului creţ având şanse sensibil mai mari de a transfera acestă trăsătură. Principiul de funcţionare ne poate ajuta însă într-un mod negativ – să înţelegem că nu ne putem aştepta la un copil cu păr drept atunci cănd unul dintre părinţi are părul creţ iar celălalt nu.

Cromozomii X şi Y determină sexul unei persoane. Cromozomul X mai conţine însă şi alte gene care nu au nimic în comun cu caracteristice sexuale ale individului. Aceste gene sunt cunoscute ca fiind gene legate de sex deoarece ele sunt moştenite de către individ, în acelaşi timp cu cromozomul sexual.

O astfel de genă este cea care ne permite să distingem corect culorile. O anumită genă care se găseşte doar în cromozomul X este cea care ne face să distingem corect culorile roşu şi verde. Vederea policromatică este o trăsătură dominantă iar daltonismul e recesivă. Dacă un bărbat are înscrisă acestă genă în codul său genetic, pe singurul său cromozom X, el este cu siguranţă daltonist deoarece nu are unde să aibe şi gena cealaltă, chiar dacă ea este dominantă. Dacă o femeie moşteneşte gena daltonismului, efectele ei sunt suprimate de caracterul dominant al celuilalt cromozom X, asta dacă nu e foarte ghinionistă şi ar avea nenorocul de a moşteni genele anormale ale ambilor părinţi.

În situaţia în care un bărbat contribuie cu un cromozom X la o fiică şi cu un cromozom Z la o fiu, rezultă că un daltonist nu poate să transmită acest defect fiului său. Dacă fiul va fi daltonist, gena trebuie să fi fost transmisă de la mamă care era purtătoarea unei gene anormale pe unul din cei 2 cromozomi X. Dacă mama are o vedere normală, ea are cu siguranţă o genă normală, pe celălalt cromozom X. În orice caz, fiica bărbatului daltonist, cea care primeşte acest cromozom, va fi cu siguranţă purtătoare a genei daltonismului.

Hemofilia (o boală rară care nu permite coagularea sângelui) este o altă caracteristică recesivă, în legătură cu sexul şi care se transmite tot prin interme-diul cromozomului X. O femeie poate fi purtătoare a acestei gene şi ori de câte ori va transmite cromozomul unui descendent de sex masculin, va apărea boala. Un copil de sex feminim va necesita o doză dublă de asemenea gene din partea ambilor părinţi, pentru a fi afectată de hemofilie.

Stiri
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Noutati
Stiri educatie
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.