Eseu argumentativ Harap-Alb de Ion Creanga

a) motivul probelor- care nu este specific nu numai basmului popular, ci si basmului cult,spanul supunandu-l pe Harap-Alb la incercari primejdioase,cu speranta ca va scapa de el: sa-i aduca "salati din gradina ursului"; capul si pielea unui cerb fabulos, batute in nestemate; sa o aduca pe fata imparatului Ros, ca sa se insoare cu ea.Ajutat de Sfanta Duminica, de furnici si de albine,de prieteni si povatuit permanent de calul sau,Harap-Alb reuseste sa invinga toate probele.

b) motivul razbunarii malefice- dat in vileag,Spanul se repede ca un "cane turbat si peteaza capul lui Harap-Alb",dar fata il inconjoara" cu cele trei smicele de mar dulce", il stropeste cu apa vie si il invie, acesta trezindu-se ca dupa un somn greu.Atunci calul fermecat il apuca pe span si 'mi ti-l azvarle in inaltul cerului",de unde cade pe pamant si moare.c) motivul calatoriei- aceasta calatorie are ca scop maturizarea lui Harap-Alb, este un drum de initiere.

d)motivul neascultarii- Harap-Alb primeste sfat de la tatal sau,sa se fereasca de omul-span si de imparatul Ros.Cand Harap-Alb porneste la drum si ajunge in codru se intalneste cu omul-span,acesta propunandu-i sa-l accepte ca insotitor, dar Harap-Alb il refuza de doua ori. A 3a oara cand il intalneste, era cam derutat din cauza traseului si atunci il accepta pe span ca insotitor nemai tinand cont de sfatul primit de la tatal sau.5.Momentele subiectului :

In expozitiune aflam ca craiul,care are trei baieti, primeste o scrisoare de la fratele sau, Imparatul-verde care avea doar fete.Acesta ii spune sa trimita pe cel mai curajos baiat dintre feciorii lui ca sa-i preia tronul.Dupa ce fratii sai s-au intors acasa, mezinul vrea sa-si incerce norocul, dupa sfatul dat de o batrana, Sfanta Duminica, care ii zice sa-i ceara tatalui sau ''calul, armele si hainele cu care a fost el mire'',desi hainele sun ''vechi si ponostie'', iar ''armele ruginite''.Baba il sfatuieste sa puna o tava cu jaratic in mijlocul hergheliei si sa aleaga acel cal care va veni ''la jaratic sa manance''.