Evolutia artei dramatice in literatura romana

Trimis la data: 2002-11-18
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 9
Nota: 7.86 / 10
Downloads: 12
Autor: Dan Constantin
Dimensiune: 38kb
Voturi: 423
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Evolutia artei dramatice in literatura romana
Apărută din cele mai vechi timpuri, la popoarele antice ale lumii, arta teatrală s-a dovedit una din cele mai îndrăgite progenituri ale literaturii. Ca mod de comunicare, jocul teatral pare a fi unul dintre cele mai vechi, el putând fi observat nu numai la oameni, dar şi la unele premiate, deci imitarea unor anumite lucruri, fiinţe nu este o acţiune care necesită un efort intelectual ridicat.
Evolutia artei dramatice in literatura romana
Dar jocul teatral nu este nici pe departe un reflex automat, el se naşte din necesitatea umană de comunicare şi evoluează pe baza nevoii de dezvoltare a raţiunii şi simţirii. Teatrul îşi creează un microunivers propriu, în care dramaturgul se substituie naturii creând personaje şi locuri, făcând din vis realitate, punând în faţa spectatorilor o lume nouă, uneori complet diferită ce cea reală. Actorii dau naştere personajelor plăsmuite în imaginaţia dramaturgului, un adevărat Prometeu care creează viaţă din nimic.

Evolutia artei dramatice in literatura romana
Nu putem aprecia exact când au apărut primele reprezentaţii teatrale, definiţia jocului teatral ne lasă în umbră, ea categorisind drept teatru orice manifestare imitatoare care lasă impresia unui joc imaginar, ori astfel de manifestări au fost întâlnite încă dinaintea apariţiei Homo Sapiens. Ce putem aprecia ca sigur este faptul că manifestările teatrale au luat avânt în vremea Greciei antice, când s-au cristalizat primele genuri ale stilului dramatic. În Atena antică s-au format primii dramaturgi precum Aristophan, Sofocle, Horaţiu filozofi greci care au observat predilecţia oamenilor pentru reprezentările teatrale.

La noi în ţară teatrul are rădăcini la fel de vechi ca şi teatrul grecesc, dar spre deosebire de acesta piesele au un caracter laic, ele fiind create de oamenii din popor şi cizelate pe parcursul vremii. Lipsa unui artist care să fi pus bazele pieselor de teatru a dus la un caracter oarecum spartan al acestora, ele nefiind cizelate precum cele ale marilor dramaturgi precum Alecsandri sau Caragiale, cu toate acestea ele au fost savurate de-a lungul secolelor de publicul format din oameni din popor, care vedeau în astfel de jocuri teatrale o alinare a durerilor şi o rază de speranţă. Această manifestare s-a concretizat în teatrul popular, cea mai veche formă de artă dramatică din ţara noastră.

Teatrul popular reprezintă totalitatea producţiilor dramatice populare, incluzând drama rituală. Jocurile cu măşti, drama liturgică, teatrul de haiduci, teatrul cu subiecte istorice. Pe teritoriul ţării noastre elemente de artă teatrală au existat în cadrul riturilor arhaice cu mult înainte de contactul cu civilizaţia greacă şi romană. În substratul traco-dac au pătruns cu timpul scheme, subiect, teme şi chiar eroi ai mitologiilor elene şi latine, în special ale antesteriilor păgâne, ale sionisiacilor, saturnaliilor şi kalendelor. Primele forme de dramă rituală au fost cele referitoare la vânătoarea primitivă.

Acestora le-au urmat jocurile crescătorilor de animale şi apoi cele cu caracter agrar, care foloseau măşti vegetale şi antropomorfe, reprezentând demoni ai vegetaţiei, personificând primăvara (ca în Paparuda) sau referindu-se la rituri ale fertilităţii solului (precum Căluşul, Cucii). Cultul morţilor a generat o altă categrie de jocuri rituale: jocurile grupurilor de bărbaţi, care întruchipau, deghizându-se, spiritele strămoşilor. Cu timpul, toate aceste forme ale dramei rituale şi-au pierdut sensurile iniţiale, accentuându-se caracterul ludic. Rudimente ale câtorva drame rituale, Căluşui (Căluşarii), Caloianul, Paparuda, s-au păstrat până în zilele noastre.
Dimitrie Cantemir menţionează în Descrierea Moldovei puterea magică, terapeutică, ce se atribuia jocului ritual al Căluşului.

Elementele teatrale arhaice din jocul Căluşului sunt: măştile de pânză albă ale căluşarilor, masca mutului, mimarea luptei cu toiagele şi interdicţia de a vorbi în timpul jocului. În ceea ce priveşte vechimea, s-ar putea să existe o legătură între jocul Căluşului şi dansul ritual de origine tracă kolovrismos, descris de Xenophon, dans al cărui rost era de asemenea vindecarea bolilor. O variantă a căiuţului poate fi considerată drama rituală Crăiţele, existentă la românii din Timoc, cu funcţii magice, de fertilitate, fecunditate şi profilaxie. Obiceiul Caloianul (Scaloianul, Ududoiul) simbolizează sacrificiile umane făcute divinităţilor fenomenelor atmosferice, precum a le capta binevoinţa.

La ceremonia rituală a Caloianului, care se practică în timpul perioadelor de secetă, participă, de regulă, numai femeile şi fetele. Acest fapt, asociat cu prezenţa unui simbol falic, arată că este vorba de o magie practicată şi în vederea fecundităţii. Ceremonialul constă în îngroparea unei păpuşi de lut (Caloianul) la marginea unui lan de grâu, sau în punerea acesteea într-un sicriu lăsat să plutească pe o apă curgătoare. Caloianului i se atribuie rolul de ajutor al Sf. Ilie. Simbioza dintre elementele păgâne şi cele creştine constă în faptul că denumirea obiceiului este luată din calendarul creştin, în timp ce forma şi conţinutul său relevă un rit anterior creştinismului. Un ritual de secetă este şi Paparuda sau Paparudele, în care se utilizează dansul mimic şi măştile fitomorfe, combinate cu elemente de magie homeopatică (udatul cu apă al paparudelor).
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.