Evolutia ideilor sociologice

Confucius (551-499 i.Ch.), una dintre cele mai importante personalitati ale gandirii antice chineze a contribuit doctrinei politice, a filosofiei si moralei, a cunoasterii sociale in general. Cunoscut ca un mare etician, a imprimat doctrinei sale (doctrina confucionista) principii si norme privind relatiile sociale, legile unei mai bune guvernari.Mao-tzi (479-381 i.Ch.) a fost un adversar al confucionismului, al inechitatii sociale si politice. El a emis teza normalizarii starii de lucruri din societate prin intronarea principiului iubirii universale.

Lao-tzi (sec.IV-III i.Ch.) a fost fondatorul doctrinei daoiste conform careia in natura si societate actioneaza o lege generala "dao" care se manifesta independent de vointa oamenilor si care are ca finalitate realizarea unui proces rational si ordonat al intregii activitati umane.
Epoca Greciei antice este legata de numele unor mari ganditori precum: Homer, Hesiod, Democrit, Socrate, Platon, Aristotel s.a. Gandirea din perioada respectiva a captat si va capta in continuare atentia celor care vor sa cunoasca aparitia si dezvoltarea cugetarii omenesti.

In cultura greaca antica au fost elaborate teze esentiale pentru gandirea sociala, teze care au fost preluate si valorificate de sociologi in epoca moderna.Platon (427-347 i.Ch.) elev a lui Socrate si reprezentant de seama al idealismului a prefigurat in lucrarea sa "Republica" contururile unei societati perfecte. El a prezentat structurile societatii respective, forma de guvernamant si organizarea economica. O societate perfecta poate fiinta, in opinia lui Platon, numai daca este condusa de filozofi care nu trebuie sa aiba nici o proprietate si nici familie, pentru ca numai in acest mod se putea preveni coruptia, mita si nepotismul.

Aristotel (383-322 i.Ch.), cel mai stralucit discipol al lui Platon a formulat in scrierile sale: "Etica Nicomachica", "Politica" si "Constitutia atenienilor", idei care au premers demersul sociologic. El este cel care a definit omul ca "animal social" (zoon politikon). A sustinut ca viata sociala are un scop al sau propriu si un mecanism de autoreglare. A explicat arhitectura societatii pe baza legaturii intime dintre economie, etica si politica, cele trei discipline care guverneaza lumea.

A elaborat teza conform careia raporturile din societate trebuie sa se bazeze pe legi pentru ca, daca oamenii sunt inegali de la natura, trebuie sa fie egali in fata legilor, aceasta fiind o conditie a unei bune functionari a societatii.Conditiile economice, sociale si politice din Roma antica au creat o gandire social-politica proprie societati, creatoare a unei mari civilizatii si a unui impariu care a dominat secole dea randul lumea antica. Cei mai cunoscuti ganditori romani, in scrierile carora se intalnesc idei sociologice au fost Seneca, Cicero, Salustius, Titus Lucretius Carrus, Polybios.

O parte din acestia precum Cicero, Salustius, chiar si Seneca au avut putine idei originale, ei au preluat foarte multe teze si idei din scrierile filosofilor greci, indeosebi din operele lui Socrate si Platon Seneca, preocupat de doctrina etica, a promovat in plan politic o filosofie sceptica, fatalista fata de inegalitatile sociale, care sunt predestinate si fac inutile incercarile de schimbare. Este autorul unor principii precum: "Homo sacra res homini (omul este lucru sfant pentru semenii sai)" si "Neminem despexeris" (Nu dispretui pe nimeni).