Evolutia psihologiei universale

Ebbinghaus a spus că psihologia are un trecut lung, dar o istorie scurtă.Metoda edifică promontoriul psihologiei - ştiinţă care nu face axiologie. Ea se desfăşoară în poligonul judecăţilor de constatare. Spre deosebire de-alte ştiinţe, psihologia se enunţă prin accesarea şi gestionarea judecăţilor de valoare.

În 1912 peste 2/3 din rândul acelora care predau filosofia la universităţi au semnato declaraţie unde se cerea expres ca nici-o catedră de filozofie să nu mai fie girată de către psihologi.Subiectele care au devenit obiectul unor curente psihologice au fost avortate prin sarcina disperată a încercării de-a se delimita în raport cu celelalte Şcoli.

Psihologia a ingerat ştiinţele neocrone (heraldica şi sfragistica) din raţiuni de conservare a unei identităţi ulterior mediatizată în plan sidiar căci iniţial ea nu a existat nici ca orientare în predarea unei discipline şi nici ca obiect aparte de examen.

Psihologia - observa V. Pavelcu - nu este, ci devine.Una dintre lucrările precoce de diagnostic psihic e cea a medicului iberic Juan Huarte ce preia la 1575 teoria temperamentelor din cultura antică în intenţia de-a constitui Psihologia Eclativă.

Referindu-se la Hipocrat cerea ca femeia după actul sexual să se culce pe partea dreaptă căci dacă sperma cade în această parte a uterului iau naştere băieţi iar dacă va cădea în partea stângă atunci va da naştere la fete. De observat că Lessing a tradus acest pasaj în cauză ranversat.

Idei ce navighează în gândirea lui Huarte limanează căutările multor exegeţi. Pe traiectul aserţiunii în cauză Gottfried Herder susţine că doar clima temperată permite apariţia unor culturi superioare în timp ce Willy Hellpach presupune şi măsoară legături între climă - peisaj - temperament.

Teologul şi scriitorul elveţian Johenn Caspar Lavater a emis Teoria Fizionomiei axată pe ideea că partenerii dintr-o căsnicie peste ani devin asemănători prin unele atribute descoperite în sintaxa feţei.

Fenomene maniaco-depresive se-adună peste medie - după Kretschmer - la tipul picnic iar cele schizofrenice la tipul leptosom. Ernst Haeckel aminteşte că ontogenia iterează filogenia.

Hiaturi Epistemologice sau modificări de Paradigmă Breviocronă :
G. Fechner e ctitorul psihofizicii (1860)W. Wundt semnează la Leipzig actul de naştere al psihologiei ştiinţifice moderne (1879)
W. James publică Principiile Psihologiei (1890)
A. Binet şi T. Simon ridică în atenţie Scara Metrică a Inteligenţei (1905)prin introspecţia experimentală a lui N. Ach şi O. Külpe se dezvoltă între 1905 şi 1908 Şcoala de la Würzburg
V. M. Behterev publică Psihologia Obiectivă (1907)
La Salzburg are loc primul Congres de Psihanaliză (1908)
G. Watson pune bazele behaviorismului (psihicul Black-Box) (1913)
S. Freud - Cristofor Columb al Inconştientului - elaborează în 1915 conceptul de Metapsihologie din nevoia de-a boteza propriul sistem răvăşit de convingerea în baza căruia realitatea psihică e inaccesibilă prin experiment

W. Dilthey combate Psihologia Experimentală prin crearea Psihologiei Comprehensive capabilă să se opună celei cauzale - naturaliste - explicative prin filonul descriptiv şi analitic ca matematică a spiritului
C. Spearman iniţiază Cercetarea Factorială (1936)
Psihologia Conduitei sau Cronomneza Spiritului Uman a lui Pierre Janet se elevează între 1926 şi 1936
L. S. Vîgotski elaborează o Psihologie a Dezvoltării Culturale (1930)
K. Koffka şi M. Wertheimer respectiv W. Köhler - titulari ai Şcolii de la Berlin – concură la dezvoltarea gestaltismului între 1929 şi 1935

Jean Piaget după Al Doilea Război Mondial îşi desăvârşeşte sistemul său de Psihologie Genetică în Şcoala de la Geneva unde instituie principiul acomodării prin depăşire
G. Allport publică Pattern and Growth in Personality în 1963 unde personalitatea apare ca sistem dinamic şi deschis validat prin diferenţiere şi integrare