Evolutia statal-administrativa si a dreptului administrativ pe teritoriul romanesc

Trimis la data: 2010-06-06 Materia: Administratie Nivel: Facultate Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 0
Autor: Georgiana turcu Dimensiune: 22kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Procesul trecerii de la societatea gentilica la organizarea politica s-a incheiat in vremea regelui Burebista, prin unificarea triburilor in cadrul statului dac. Forma de stat la daci in timpul lui Burebista, ca si al lui Decebal, mai tarziu, a fost monarhia, cu o autoritate centrala puternica (monarhul), care a concentrat in mainile sale intreaga conducere. Din timpul domniei lui Burebista, asezarile cu caracter urban (dave) au cunoscut o dezvoltare intensa. In jurul acestor dave gravitau satele si obstile vicinale, formand adevarate regiuni, care se constituiau intr-un centru tribal. Aceste unitati teritoriale erau conduse de un "sef de regiune". Statul geto-dac din timpul lui Burebista si Decebal era condus pe baza de norme religioase coroborate cu reguli laice cutumiare.

De-a lungul existentei sale ca provincie romana, Dacia a cunoscut mai multe organizari si reorganizari, infaptuite in vremea si de catre imparatii Traian, Hadrian si Marcus Aurelius. Dacia infiintata de imparatul Traian, dupa infrangerea rezistentei dacilor (106) si pana la moartea sa (117), a fost organizata din punct de vedere administrativ ca o provincie imperiala, fiind condusa de un guvernator cu rang consular. Provincia a fost declarata imperiala, subordonata direct imparatului. Marcus Aurelius (161-180) reorganizeaza Daci in trei subdiviziuni : Dacia Malvensis, Dacia Apulensis si Dacia Porolissensis. Principalele organe de conducere ale administratiei Daciei erau:

guvernatorul, principalul organ al administratiei centrale; adunarea provinciala a celor trei Dacii ca organ colectiv de conducere centrala ; organul suprem de comanda al armatei ; organele administrative locale: magistri si prefecti la orase si primari in administratiile rurale. Din punct de vedere administrativ-teritorial, Dacia era impartita in subunitati administrativ urbane: colonii si municipii, precum si subunitati administrativ rurale: sate si catune, la care se adauga tinuturile, formate din teritoriile din jurul municipiilor si dependente de ele, toate avand in frunte organe administrative [1]. Dreptul roman a fost introdus in noua provincie inca din timpul imparatului Traian.

2. Perioada medievala
O data cu parasirea Daciei de catre romani (intre 271 si 275), a avut loc incetarea activitatii organelor administrative si retragerea peste Dunare doar a functionarilor superiori. Multimea functionarilor a ramas pe loc, ca si colonistii si urmasii veteranilor, care, impreuna cu autohtonii, formau masa daco-romanilor. Si-au continuat existenta si anumite orase, putine la numar. Satul devine acum o unitate administrativa. Satul lua forma obstii teritoriale, fundamentul sau fiind stapanirea in comun a teritoriului. Organele de conducere ale obstii erau: adunarea megiesilor, oamenii buni si batrani, juzii. Se formeaza uniunile de obsti, proces care va conduce la constituirea unor formatiuni politice si la modificari de ordin administrativ.

Se trece de la comunitatile de obsti satesti la formatiuni politice, reunind un numar de obsti cu denumirea de "tari" ori "codri". Aceste comunitati se conduceau dupa norme juridice proprii. Ulterior se trece intr-o noua faza, aceea a cnezatelor si a voievodatelor, si a aparitiei cnejilor, juzilor, ducilor, voievozilor, care transforma autoritatea cu care au fost investiti in putere politica. Statele medievale romanesti Moldova si Tara Romaneasca s-au format prin unirea cnezatelor si a voievodatelor in jurul unui mare voievod, care purta numele de Domn al tarii. Domnia devine o institutie centrala, suprema in organizarea statala. Domnul era conducatorul suprem al administratiei.

El edicta normele cu caracter general, cu acordul Sfatului domnesc. Sfatul domnesc era alcatuit din boieri. La sfarsitul sec. al XV-lea va fi format numai din dregatori - inalti demnitari ai statului, numiti de catre domn, care exercitau atributii in cadrul curtii, precum si in plan administrativ, judiciar si militar. Ca organe locale, in Tara Romaneasca si Moldova au fost organizate mai intai dregatorii teritoriale apoi judetele si, respectiv, tinuturile, conduse de marii vatafi si de parcalabi inlocuiti apoi de capitani de tinut. Satele se imparteau in doua categorii: sate libere si sate aservite de domnie, boieri si manastiri.

Stiri
  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.