Fantasmele in actiune - Istoria fantasticului

Trimis la data: 2009-10-28
Materia: Romana
Nivel: Facultate
Pagini: 24
Nota: 8.32 / 10
Downloads: 8
Autor: Iuliana Moga
Dimensiune: 44kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Civilizatia noastra s-a nascut din intilnirea mai multor culturi, ale caror interpretari privind existenta umana erau atit de diferite, incit a fost nevoie de o enorma rasturnare istorica, insotita de o credinta fanatica, pentru a se realiza o sinteza durabila, in aceasta sinteza, materiale de origine diversa au suferit o reconvertire si o reinter-pretare ce poarta urmele culturii dominante a timpului: cultura unui popor invins, grecii, reinsufletita de un popor cuceritor, romanii.
Pentru gindirea greaca, sexualitatea nu reprezenta, in general, decit o componenta secundara a iubirii. Desi se admitea legatura cauzala dintre sexualitate si reproducere, nu se insista asupra exis-tentei unei "ratiuni naturale" care sa-i dea celei dintii o finalitate pur genezica: la fel de adevarat este ca rolul de instrument de reproduAZcere rezervat femeii nu implica in nici un fel vreo legatura de iubire intre cele doua sexe, ci, mai curind, o legatura politica:

fructul unirii conjugale avea sa fie un nou cetatean util Statului, un soldat sau o producatoare de soldati. Iubirea profana, aceea a unui Alcibiade, de exemplu, era un amestec de atractie fizica, de camaraderie si de respect suscitat de calitati exceptionale, o pasiune violenta careia i se potrivea mai degraba o relatie homosexuala. Platon, care nu se sfieste sa-i alunge pe poeti din cetatea-i ideala, sub pretext ca frenezia 'or poetica incontrolabila contine o primejdie pentru Stat, isi pune, desigur, problema utilizarii sociale a acestei imense forte emotionale

care este erosul. Genul de iubire predicat de Socrate in dialogurile lui Platon reprezinta o inaltare treptata in ordinea fiintei, de la frumusetea semnelor vizibile imprimate in lumea fizica pina la formele ideale din care aceste semne deriva, adica pina la universul noetic care, ca sursa unica si indivizibila a Adevarului, a Binelui si a Frumosului, reprezinta si scopul ultim la care aspira tot ceea ce fiinteaza. Numele acestei dorinte cu manifestari multiple este iubire si chiar in aspectul sau cel mai degradat, in care se amesteca atractia sexuala, ea isi mai pastreaza caracterul de aspiratie inconstienta la Frumusetea transcendenta.

Platon, fara indoiala filozoful cu cea mai mare influenta din istoria gindirii occidentale, desparte sfera iubirii autentice de sferele respective (si care nu se suprapun) ale sexualitatii si ale reproducerii, dindu-i erosului statutul - foarte important, desi fara definitie in ordinea ideala - de legatura intre ceea ce fiinteaza si fiinta in esenta ei, ta onta ontos. Iubitorul prin excelenta este philosophos, cel ce iubeste intelepciunea, adica arta de a se ridica pina la Adevarul care este totodata Bunatate si Frumusete, practicind detasarea de lume.

Atractie constienta si, in acelasi timp, aspiratie inconstienta, chiar erosul profan are, la Platon, ceva imponderabil, in orice caz, dorinta fizica formulata de sufletul irational si potolita cu ajutorul trupului nu reprezinta, in fenomenologia erosului, decit un aspect tulbure si secundar al acestuia. Trupul e numai un instrument, in vreme ce iubirea, chiar aceea cu finalitate sexuala, tine de puterile sufletului, in sfirsit, efortul maieutic al lui Socrate pune accentul pe convertiAZbilitatea oricarui eros, chiar fizic (adica psiho-fizic), in contemplatie intelectuala.

Aristotel nu pune in cauza existenta dihotomiei platoniciene suflet--trup. Dar, aplecindu-se asupra tainelor naturii, el simte necesitatea de a defini empiric relatiile dintre aceste doua entitati izolate, a caror unire aproape imposibila din punct de vedere metafizic formeaza unul dintre misterele cele mai profunde ale universului. Interventia lui Aristotel, care se inspira, foarte probabil, din teoriile medicinii siciliene sau empedocleene1, produce doua rezultate de o importanta incalculabila pentru istoria gindirii occidentale :

pe de o parte, erosul va fi considerat, in acelasi fel ca si activitatea senzoriala, ca una dintre operatiile implicind raportul mutual suflet-lume sensibila, ceea ce va face ca el sa fie sustras imperiului inconditionat al sufletului; pe de alta parte si drept consecinta, mecanismul erotic, aidoma
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.