Fantasticul in literatura romana

Trimis la data: 2002-11-10 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 9 Nota: / 10 Downloads: 23
Autor: Alexandra Minculescu Dimensiune: 21kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Dacă în artele plastice apare frecvent elemnentul terifiant, literatura, prin mijloacele sale specifice aduce o serie de aspecte inedite. Fantasticul literar este imposibil de redus la horror. Accentul nu este pus exclusiv pe plăsmuirea unor imagini şocante. Pentru Marcel Brion neliniştea şi anxietatea, în general terifiantul sunt esenţiale în prezentarea fantasticului. El insistă asupra caracterului “formelor în care neliniştea seculară a omului, hărţuit de spaimă şi de frică, a proiectat imaginile anxietăţii reale.” La René de Solier “somnul raţiunii” este sursa lui. Arta fantastică este creeată şi de regimul nocturn.

“O parte însemnată a lumii imaginilor s-a născut fără doar şi poate din ideea de teamă şi de potrivnicie a elementelor de noapte.” Roger Callois consideră fantasticul o ruptură, o ameninţare insolită, “aproape insupotabilă în lumea reală”. Fantasticul parcurge în general schema următoare: Ordine – Ruptură – Revenire la ordine. Marcel Schneider insistă asupra caracterului interior, psihologic. Fantasticul se caracterizează printr-o infuziune brutală a misterului în cadrul vieţii reale. Nowad Philipps consideră că cel mai mult contează intensitatea tensiunii emoţionale. El distinge fantasticul oriental de cel occidental:

occidental – în tradiţia Europei apusene, literatura fantastică se bazează pe efectul de spaimă, dozat în mod savant de către scriitor.
oriental – în orient el (fantasticul) a evoluat pe o cale, “devenind încetul cu încetul o superbă şi fascinantă melodie plină de culoare şi poezie, depăşind aproape orice spaimă prin strălucirea fanteziei imaginative.

Fantasticul se diferenţiază prin atmosferă şi tonalitate, reprezentând principala opoziţie între fantastic şi feericul din povestiri sau drame: “ O poezie aeriană, fluidă răspândeşte în lumea spiritelor o atmosferă rarefială, pură; chiar şi atunci când spiritele sunt răutăcioase, ele nu sunt ameninţătoare, dure.”(nimfele şi ondinele) – Ion Biberi.

Este dificil să găsim o definiţie generală a fantasticului, deoarece există mereu şi abateri de la reguli. Alegem schema fantasticului a lui Roger Callois:
Ordine – Ruptură – Revenire la ordine, deoarece majoritatea operelor din domeniul fantasticului ale marilor scriitori români urmează această schemă.

Acest fapt reiese cel mai clar din opera lui Mircea Eliade – “La Ţigănci”. Acţiunea debutează în sfera reală; Personajul Gavrilescu pătrunde în locul numit “La Ţigănci”, deoarece locul este răcoros, iar afară căldura este foarte puternică. În acest spţiu ciudat are loc “ruptura” despre care vorbeşte R.Callois. Urmează revenirea la ordine, la realul schimbat. El pune schimbările pe seama căldurii. Totuşi schimbarea realului este “aproape insuportabilă”, aşa că personajul revine înapoi în spaţiul bordeiului, unde îşi împlineşte destinul alături de dragostea tinereţii sale – Hildegard. Predomină ambiguitatea, în special la final ,iar Eliade pune accent pe ezitarea cirtitorului şi a personajului.

Întâmplările din nuvela “Sărmanul Dionis” parcurg aceleaşi etape. Dionis, tânărul copist se visează ca călugărul Dan, pe timpul lui Alexandru cel Bun. El tinde spre perfecţiune şi divinitate, săvârşind însuşi păcatul originar, confundându-se cu acestea. În acest moment Dan/Dionis pierde lumea construită în imperiul selenar alături de persoana iubită – Maria, şi revine în timpul lui Dionis. În această lume el găseşte fericirea.

Nici “Moara lui Călifar” de Gala Galaction nu se abate de la schemă. Orfanul Stoicea, ştiind că nu are nimic de pierdut, porneşte spre moara lui Călifar, deşi despre acste loc se zvonesc în satul său lucruri necurate. Cum este de aşteptat, survine acea ruptură. Stoicea îşi vede viitorul şi constată că acesta este tragic – el şi familia lui vor fi ucişi de tătari. Revenirea la realul schimbat este insuportabilă. Stoicea hotărăşte să pună capăt vieţii. Alte povestiri fantastice româneşti, cum ar fi “Lostriţa” de V.Voiculescu, sau “La hanul lui Mânjoală au aceleaşi trăsături ale fantasticului. Ieşirea din limitele realului este prezentă în fiecare.

T.Todorov pune accentul pe ezitarea citiorului şi a personajelor în privinţa naturii fenomenelor perturbatoare. Dacă se optează pentru o soluţie raţională, ea se situează în sfera straniului, dacă soluţia este supranaturală, ne aflăm în domeniul miraculosului. Toţi cei patru scriitori au pus accent pe ezitarea cititorului. Punctul comun al celor patru opere este ameninţarea insolită, “aproape insuportabilă îm lumea reală. Privind general cele patru opere, constatăm că fiecare personaj în parte eşuează, adică după pierderea noţiunii de timp şi spaţiu, ei nu reuşesc să mai perceapă lumea la fel ca restul oamrnilor.

Stiri
  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.