Figuri de stil

Trimis la data: 2002-10-14
Materia: Romana
Nivel: Gimnaziu
Pagini: 3
Nota: 7.57 / 10
Downloads: 6647
Autor: Dragos Bobeica
Dimensiune: 8kb
Voturi: 582
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
•Alegoria (lat. allegoria = vorbire figurata. Este procedeul artistic alcatuit dintr-o insiruire de metafore, personificari, comparatii, formand o imagine unitara prin care se sugereaza notiuni abstracte, prin intermediul faptelor, intamplarilor, lucrurilor. Ex:In balada Miorita sfarsitul baciului moldovean este prezentat prin alegoria moarte – nunta. Domeniul alegoriei il constituie mitologia. Fabula si parabola sunt alegorii (acestea sunt istorioare in care se prezinta indirect anumite realitati).
Figuri de stil Definitii si exemple Alegoria (lat. allegoria = vorbire figurata) Este procedeul artistic alcatuit dintr-o insiruire de metafore, personificari, comparatii, formand o imagine unitara prin care se sugereaza notiuni abstracte, prin intermediul faptelor, intamplarilor, lucrurilor. Ex: In balada Miorita sfarsitul baciului moldovean este prezentat prin alegoria moarte – nunta. Domeniul alegoriei il constituie mitologia.

Fabula si parabola sunt alegorii (acestea sunt istorioare in care se prezinta indirect anumite realitati). Antiteza (gr. antithesis = opozitie) Este figura de stil care consta in asocierea, in acelasi context, a unor idei, imagini sau notiuni cu sens contrar, pentru a se lumina reciproc.

Ex:In poezia Scrisoarea III, Mihai Eminescu foloseste antiteza ca procedeu de compozitie. Prin antiteza sunt caracterizate cele doua personaje: Baiazid este infatuat, Mircea este modest, sultanul este trufas, impulsiv, lipsit de respect fata de un alt carmuitorde tara. Comparatia (lat. comparatio = asemanare, stabilire) Este figura de stil cu ajutorul careia se exprima un raport de asemanare intre doua obiecte, dintre care unul serveste sa evoce pe celalalt.

Orce comparatie are doi termeni: termenul care se compara, numit subiectul comparatiei si termenul cu care se compara. Gramatical, comparatia se exprima frecvent printr-un complement circumstantial de mod. Ex: Comparatia se poate stabili intre doi termeni concreti: “Fulgii zbor, plutesc in aer ca un roi de fluturi albi ” (Iarna de Vasile Alecsandri).

Enumeratia (lat. enumeratio) Este figura de stil care consta in insiruirea unor argumente, fapte, insusiri privitoate la aceeasi imprejurare. Ex: “Ce le pasa; lemne la trunchi sunt, slanina si faina in pod deavolna, branza in putina asemenea, curechi in poloboc slava domnului”. Epitetul (gr. epitheton = cuvant adaugat)

Este figura de stil care consta in determinarea unui substantiv sau verb printr-un adjectiv, adverb , scotand in evidenta trasaturile lucrurilor, fiintelor sau actiunilor care l-au impresionat pe scriitor. Dupa numarul de termeni pot fi: -simple: “pasare cernita” (Greuceanu – basm popular); “rautate draceasca” (Greuceanu – basm popular); “turbare furtunoasa” (Scrisoarea III de Mihai Eminescu); -duble: “fiinta furtunoasa” (Greuceanu – basm popular); “somnoros si lin se bate” (Calin (file din poveste) de Mihai Eminescu); -triple: “intinderea pustie, fara urme, fara drum” (Iarna de Vasile Alecsandri).

Dupa ceea ce exprima, epitetele pot fi: -cromatice: “codri de arama”;”(glasuirea) padurii de argint” (Calin (file din poveste) de Mihai Eminescu); -cu rol personificator: “Precum asteapta zimbrul de lupi incongiurat/ Sa-i zvarle cu-a lui coarne pe campul spaimantat” (Dan, capitan de plai de Vasile Alecsandri). Hiperbola (gr. hyper si ballein = a arunca) Este o figura de stil prin care se exagereaza proportiile, numarul ori importanta unor obiecte, fenomene, intamplari etc. pentru a mari expresivitatea.

Ex:In balada culta Pasa Hassan de George Cosbuc, prin hiperbola se surprinde groaza halucinanta a pasei. Aceasta il vede pe neinfricatul domn ca pe un urias – imaginea hiperbolica realindu-se prin acumularea unor epitete (“salbatecul”, “crunte”, “gigantica”). Inversiunea (fr. inversion = rasturnarea ordinii, succesiunii)

Este figura de stil care consta in abaterea de la topica propozitiei cu scopul de a scoate in evidenta profunzimea ideilor si a sentimentelor sau de a sublinia anumite insusiri ale personajelor. Ex: “Priveam fara de tinta-n sus Intr-o salbatica splendoare”. Invocatia (lat. invocatio = chemare, ruga) Este figura de stil prin care se realizeaza adresarea catre un interlocutor imaginar.

Ex: In versurile din finalul poeziei Scrisoarea III de Mihai Eminescu este invocat Vlad Tepes – simbol al spiritului justitiar. Interogatia retorica (lat. interrogatio) Este figura de stil alcatuita din una sau mai multe intrebari, de la care nu se asteapta raspuns. Ex: In poezia Scrisoarea III de Mihai Eminescu interogatia retorica exprima mirarea lui Baiazid cand vede ca domnitorul unei tarisoare indrazneste sa-l infrunte.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.