Figuri de stil si procedee de expresivitate

Trimis la data: 2009-04-14
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 3
Nota: 8.00 / 10
Downloads: 1853
Autor: Ayaka
Dimensiune: 7kb
Voturi: 72
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Modurile verbului. Semnificatii ale modurilor si timpurilor verbale. Moduri predicative: Prezentul indicativului exprima actiuni simultane cu Indicadivul momentul vorbirii , dar poate avea si alte valori.
Prezentul istoric sau narativ exprima sendul de perfect ( Mihai Viteazul intra in Alba-Iulia ) . Prezentul iterative indica actiuni care au loc periodic (Merge zilnic la munca ) . Prezentul gnomic sau etern arata adevaruri permanente (Buturuga mica rastoarna carul mare.) sau fenomene vesnice (Luna se roteste in jurul pamantului , iar aceasta in jurul soarelui.) . Prezentul poate avea valoare de viitor ( Maine merg la munte.) sau de imperative (Spui ce mai ai de spus si pleci!).

Imperfectul arata o actiune desfasurata de-a lungul unei perioade de timp trecute , simultana cu alta actiune trecuta ; de aceea , imperfectul este timpul naratiunii . Poate avea valoare de imperfect narativ sau descriptive(Pe atunci priveam norii ore in sir.) , valoare interativa (Se intalneau zilnic.), valoare de conditional perfect (Daca taceai , filozof ramaneai.)sau de optativ (Voiam sa stiu ce mai faceti.)

Ca timp al povestirii , imperfectul este si indicele trecerii de la realitate la imaginar (In vis se facea ca erai imparat.). In limba literara , in scris , perfectul simplu exprima rapiditate cu care s-a petrecut o aptiune si faptul ca ea s-a incheiat inaintea prezentului. De aceea perfectul simplu este utilizat in naratiuni in care miscarile/ actiunile personajelor se produc rapid sau de la sine sau cand este introdusa o replica a unui personaj , in dialog (-As pofti o salata din Gradina Ursului – zise imparatul. Ion Creanga) .Poate exprima ironia(Ca bina mai zisesi!) sau reprosul (Venisi sit u , in sfarsit!).

Perfectul simplu se mai intrebuinteaza in vorbirea curenta regionala.

Perfectul compus exprima o actiune realizata in trecut si inchjeiata in momentul relatarii ei , avand de obicei valoare absoluta (Am citit cartea) .Poate fi utilizat si cu valoare relative : mai mult ca perfect (Inainte de a pleca a salutata pe toata lumea.) , viitor anterior (Pana se decide , l-am lamurit.) , viitor (Acu chiar ca am plecat. . ) . Poarte fi utilizat uneori cu forma inverse (-Mai auzit-ai dumneata , cumnata, una ca asta [ …] !?Ion Creanga) sau cu intercalarea unor forme nearticulate ale pronumelui (Alege-ti una din doua , caci altfel dau cinstea pe rusine …!auzitu-m-ai? Ion Creanga), ca marca a oralitatii.

Mai mult ca perfectul arata ca actiunea s-a desfasurat in trecut si s-a incheiat inaintea altei actiuni din trecut . Cealalta actiune trecuta poate fi neexprimata sau sugerata de un gerunziu sau de un supin ( De exemplu : Vorbind de una de alta , timpul trecuse repede . Se facuse foc la auzul vestilor.).

Viitorul indica o actiune care se petrece dupa momentul vorbirii . Uneori viitorul poate fi folosit ca perfect (Dupa infaptuirea uunirii, domnitorul va incerca sa obtina recunoasterea ei pe cale diplomatica.) sau poate avea valoare de viitor anterior (Dupa ce aveti citi textul , vom discuta mesajul sau .). Viitorul mai poate avea valoarea modului imperativ (Decizia va fi dusa la indeplinire .), prezumtiv (Asa o fi , n-o fi asa …) , optativ (Am sa va rog sa fiti mai atent.). Utilizarea viitorului popular in textul literar este o marca a oralitatii.

Viitorul anterior exprima o actiune care urmeaza sa aiba loc dupa momentul vorbirii si inaintea altei actiuni viitoare , este un timp folosit rar si livresc , dar formele populare (oi fi spus , ati fi spus), omonime cu prezumtivul , sunt marci ale oralitatii.

Conjunctivul
Prezentul conjunctiv exprima nesiguranta , dorinta (Sa Sarim in luntrea mica … Mihai Eminescu ), o actiune viitoare (Sa raspund sau san u raspund.) sau situate in timp (Eu sa muncesc , iar tu sa stai? ) , dar poate avea si valoare de imperative (Sa asculti sfatul meu!). Perfectul conjunctiv esprima concesia , indoiala (N-ar fi scos o vorba , sa-l fi picat cu ceara ! ) sau conditia in trecut (O ora sa fi fost amici … Mihai Eminescu).

Conditional Optativ
Conditional-optativul exprima o actiune realizabila , o dorinta (Jelui-m-as si n-am cui. Folclor; in blesteme, Manca-i-ai coada!) si conditia indeplinirii dorintei (De-ar sti omul ce-ar pati , dinainte s-ar pazi.) Formele inversate apar in vorbirea populara sau in constructii affective (mira-m-as!)

Imperativul
Imperativul exprima o actiune realizabila , un ordin , o dorinta o rugaminte (Vino-n codru la izvorul / Care tremura pe prund. Mihai Eminescu.)

Moduri nepredicative
Infinitivul
Infinitivul denumeste o actiune continua , ca process; infinitivul mai poate avea valoare de conjunctiv , de imperativ sau de gerunziu.

Gerunziul
Gerunziul exprima o actiune in desfasurare , simultan cu o alta actiune; in enunturi exprima insusiri ale verbelor (De-atatea nopti aud plouand / Aud materia plangand . George Bacovia).
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.