Floarea soarelui

Trimis la data: 2006-06-23
Materia: Biologie
Nivel: Liceu
Pagini: 3
Nota: 7.54 / 10
Downloads: 3816
Autor: Ili5ona
Dimensiune: 13kb
Voturi: 379
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Floarea-soarelui (Helianthus annuus L.) este cultivată de aproape 3000 de ani în America de Nord. În principal, seminţele sale sunt folosite ca sursă de ulei dar şi ca hrană. Iniţial floarea-soarelui a fost introdusă în Europa prin Spania, din Mexic şi ulterior s-a raspândit în toata Europa.Primele documente privind acest transfer datează din 1568 (Dodonaeus).Producţia de floarea -soarelui a crescut în Europa, în cursul primului şi al doilea razboi mondial când, practic a devenit plantă de cultură.
Diversitatea genetică este extrem de importantă pentru dezvoltarea şi adaptarea la mediu a plantelor de cultură.Accentul în ceea ce priveşte ameliorarea florii-soarelui este pus în principal pe dezvoltarea hibrizilor cu creştere viguroasă (efect heterozis ) folosind sisteme CMS (citoplasmic male sterility ).

Totuşi baza genetică a hibrizilor actuali de floarea-soarelui este extrem de ingustă.Cultivarea florii-soarelui se face aproape exclusiv pe baza hibrizilor ce au la baza sursa Leclercq de androsterilitate citoplasmatică. Prima sursă CMS a fost descoperită de Leclercq în 1969, în urma încrucişării interspecifice dintre H.petiolaris şi H.annuus. Datorită folosirii aproape exclusive a acestei surse CMS pentru obţinerea de seminţe hibride, toţi hibrizii din cultură sunt puternic inrudiţi, cel puţin în ceea ce priveşte citoplasma lor.

Eforturile în domeniul ameliorării vizează mai ales creşterea variabilităţi genetice a hibrizilor de floarea-soarelui, prin dezvoltarea de noi sisteme CMS.

Conceptul de androsterilitate citoplasmatică. Prezentare generală
Androsterilitatea citoplasmatică a fost observată la peste 150 de specii de plante. Este o caracteristică transmisă matern şi constă în avortarea polenului, însoţită de menţinerea fertilităţii plantelor femele şi de o dezvoltare vegetativă normală.

In limbaj agronomic liniile androsterile sunt denumite cu termenul de citoplasmă androsterilă urmată de o prescurtare a speciei din care provin. De exemplu : citoplasma PET1 este echivalentă ca terminologie cu linia androsterila PET1 (derivată de la H.petiolaris).

Menţinerea liniilor androsterile în câmp necesită surse de restaurare a fertilităţii şi de menţinere a acestora din urmă. Sistemele CMS reprezintă excelente modele pentru studiul interacţiilor dintre nucleu şi citoplasmă întrucât restaurarea fertilităţii implică gene nucleare care suprimă disfuncţiile citoplasmatice.

Plantele cu androsterilitate citoplasmatică se pot obţine prin tehnici conventionale (emascularea manuală a anterelor hibridizare interspecifică, backcross), inginerie genetică (exprimarea enzimei barnaza folosind un promotor specific anterelor) sau prin biotehnologie (fuziunea de protoplaşti, embriogeneza somatică).

Fenotipul CMS (cytoplasmic male sterility) este în multe cazuri asociat cu mutaţii în genomul mitocondrial şi este sub controlul genelor nucleare, dominante, de restaurare a fertilităţii (Hanson,1991).La multe specii de plante, amelioratorii au identificat una sau mai multe gene nucleare, care conferă fertilitate, când plantele purtatoare ale acestor gene sunt încrucişate cu părinţi cu citoplasmă androsterilă.

Daca o linie CMS este încrucişată cu o linie fertilă, homozigotă pentru gena Rf (linie restauratoare) se obţin hibrizi F1 heterozigoţi, pentru alela Rf ( fertili). Menţinerea liniei CMS este realizată prin încrucişarea unei linii aproape izogene, lipsită de gena Rf (linia menţinătoare). Propagarea liniilor restauratoare şi menţinătoare are loc prin self-fertilizare.

Dacă această genă este introdusă la părintele producător de polen (prin liniile de restaurare a fertilităţii ) sterilitatea masculă este suprimată iar hibrizii obţinuţi în F1 sunt heterozigoţi pentru gena Rf, produc polen şi sunt masculi fertili. Liniile CMS inbred sunt reproduse prin încrucişarea unei varietăţi fertile izonucleare, lipsită de alele de restaurare (linia menţinătoare de fertilitate) cu linia CMS inbred. Liniile de restaurare şi de menţinere se pot apoi propaga prin self-fertilizare.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.