Formarea statului national unitar roman

Formarea statului national unitar roman - Desavarsirea unitatii nationale a fost un deziderat al tuturor românilor.A insemnat si inseamna de fapt o etapa superioara,obiectiv necesara, a ceea ce se realizasera la 18,un act legitim implinit in deplin consens cu legile obiective ale dezvoltarii societatii moderne.

Formarea statului national unitar roman - Constiinta unitatii de neam ,cultivata in evul mediu prin condeiul cronicarilor de peste munti sau a reprezentantilor Scolii Ardelene dincoace de Carpati,prin scolile românesti de toate gradele si institutii de cultura ale românilor,prin intermediul presei si al cărtii in general,cunoaste treptat saltul calitativ ce o transforma la scara de masa,in dorinta colectiva a realizarii deplinei unitati nationle. Desavarsirea statului national unitar românesc semnifica astfel implinirea unui mare ideal, un mare ideal al generatiei de la 1918 si deopotriva al generatiilor inaintase,de la 1848,1859,al generatiilor de mai inainte.

Poporul român n-a batut niciodata in istoria sa la portile niciunui alt neam cu gand de razboi.Şi-a aparat doar dintotdeauna portile cetatilor fie ele ale Sarmizegetuzei ori ale Bihariei,ale Sucevei sau Targovistei.A facut din trupul său zid spre a le pazi,spre a apara fiinţa naţionala si pamantul României.Ita de ce in istoria României nu au existat nici pete albe nici pete negre.

Desavarsirea unitatii de stat devenise la inceputul veacului al xx-lea, pentru tot poporul român,o conditie esentiala a dezvoltarii sale sub raport economic,social si politic.Se apropia vremea in care natiunea româna,unita in cuget si simţiri dintotdeauna,trebuia sa paseasca pe un drum comun de faurire a vietii sale,pe un drum lipsit de graniţele politice,arbitrar asezate de prea multa vreme si fara voia românilor,intre fiii poporului român.

Desavarsirea unitatii nationale ,politice si statale de la 1 decembrie 1918,ce s-a constituit intr-un moment istoric de mari dimensiuni,una dintre pietrele fundamentale asezate la temelia României moderne a fost,prin gandire si actiune,opera intregului popor român.

Un loc de frunte in pregatirea lui 1 decembrie au ocupat carturarii in randul carora s-a numarat in vremea apropiata Marii Uniri ,Nicolae Iorga,istoricul ce a sintetizat prin scrisul sau intreaga sete de libertate si de unire ce a animat intregul popor.

Calator in „Ţara Ardealului”-cum deseori îi placea sa spuna pamantului românesc de dincoace de munti – cu popasuri staruitoare in casele oamenilor de aici si in asezamintele lor de culturaIorga este istoriograful lor,asa cum este si al tuturor românilor.El a infatisat de fiecare data frumusetile tuturor locurilor românesti,bogatiile sufletesti ale muntenilorsi moldovenilor,ale ardelenilor si bucovinenilor si mai ales dorinta lor de unire cu „Ţara”.A cestui ideal si- a consacrat toata viaţa.O spune in memorii si o simtim si in operele sale.

El nu i-a despartit niciodata pe români,nici in scrierile sale,dar nici in inima lui pentru ca spunea:” suntem un singur trup,tot acest neam[…]Suntem un trup si ne infatisam toti laolalta ca un mandru si roditor pom care se inalta in mijlocul livezii”.