Fratii Jderi

De la timpurile îndepartate ale existentei noastre pe aceste
meleaguri(Creanga de aur, Vremuri de bejenie), pâna în perioada
secolului al XVII-lea, evocata mai ales prin povestiri, trecutul
traieste sub o aura legendara, aflându-se la granita dintre real si
fabulos, încarcat de lirism. Prozatorul se dovedeste preocupat, în mod
deosebit, de trei momente ale istoriei Moldovei: perioada de glorie,
de independenta si de înflorire sub Stefan-Voievod (Fratii Jderi),
perioada luptei pentru recâstigarea prestigiului tarii dupa moartea
lui Ion-Voda cel Cumplit si perioada decaderii din timpul domniei lui
Duca-Voda (Nunta domnitei Ruxanda si Zodia Cancerului sau Vremea
DucaiDucai Voda). Trilogia Fratii Jderi are proportii ea singura de
epopee, întrucât reprezinta o gigantica, impunatoare constructie
epica, în care lirismul sadovenian se topeste într-o naratiune enorma,
homerica. Al. Piru arata cum tehnica din epopeea clasica se uneste în
Fratii Jderi cu tehnica romanului de aventuri de tipul Cei trei
muschetari de Alexandre Dumas - tatal. Lupte, expeditii, victoria de
la Podul Înalt, evocarea unei epoci stralucite din istoria statului
moldovenesc când, între 1469 si 1475, domnia lui Stefan cel Mare
asigurase libertatea tarii sale, toate dau densitate epica unei epopei
cu ampla desfasurare.

Romanul este fictiune poetica în care se topeste documentul istoric:
accentul se pune într-o masura mai mare pe eroismul fratilor Jderi, al
oamenilor Mariei-Sale, decât pe figura autentica a lui Stefan Voda.
Fratii Jderi sunt rodul fanteziei autorului. Lucrarea surprinde esenta
spiritului epocii, atmosfera ei particulara, problematica ei sociala
si etica al carei element fundamental e lupta istorica a poporului
pentru independenta patriei.

Astfel structura acestei opere devine, în mod necesar, epica.

Marele poet al naturii si amintirii, impregnându-si proza cu un lirism
caracteristic, a creat în Fratii Jderi o bogatie de peripetii epice,
dupa modele homerice, un adevarat epos coplesitor. Trilogia are o
complexa desfasurare. Ucenicia lui Ionut începe cu evocarea unui hram
al ctitoriei Neamtu în primavara anului 1469, la care participa si
Stefan Voda. Nechifor Caliman istoriseste multe întâmplari printre
care, mai însemnate sunt asasinarea lui Bogdan, tatal voievodului, de
catre Petre Aron, fratele sau. În ceea ce priveste "ucenicia lui
Ionut" ea se realizeaza prin probe de foc, prin batalii vitejesti,
care alimenteaza substanta epica a romanului. El se lupta cu
mercenarii din slujba dusmanilor lui Stefan Voda, îl scapa de la
primejdie pe Alexandrel, fiul domnului, iar dupa ce tatarii prada tara
si o rapesc pe jupânita Nasta, iubita lui Ionut, el se duce s-o scape,
întreprinde o actiune eroica, plina de peripetii, dar zadarnica,
întrucât fata preferase sa se arunce în Dunare, ca si Chira Chiralina
din balada, decât sa ajunga roaba într-un serai.