Frontiera pe ape a Romaniei

Frontiera pe ape a Romaniei
Principiile fundamentale ale dreptului internaţional sunt:
Respectarea integrităţii teritoriale ;
Respectarea inviolabilităţii teritoriului de stat şi a frontierelor sale;
Obligaţia de a nu folosi forţa şi ameninţarea cu forţa împotriva elementului statal ;
Obligaţia de a nu încălca suveranitatea şi independenţa naţională.

Natura juridică a teritoriului de stat
Teritoriul de stat reprezintă partea globului pământesc asupra căreia un stat îşi exercită suveranitatea exclusivă fiind alcătuită din :
Sol
Subsol
Ape
Coloana aeriana de deasupra solului şi apelor

Suveranitatea teritorială în condiţiile statului nostru îşi găseşte expresia în prevederile Constituţiei potrivit căreia teritoriul României este inalienabil. Determinând limitele spaţiale ale existenţei sale, Constituţia arată că România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate,de origine,de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere, sau de origine socială.
Componenţa teritoriului de stat

Frontiera pe ape a Romaniei
Teritoriul de stat este alcătuit din :
Spaţiul terestru
Spaţiul acvatic (lacustru, fluvial, maritim)
Spaţiul aerian
Sectoarele polare
Cablurile submarine care leagă două părţi ale teritoriului aceluiaşi stat.
Spaţiul terestru cuprinde partea uscată, formată din sol şi subsol, independent de aşezarea lor geografică.

Frontiera pe ape a Romaniei
Nu sunt considerate părţi ale teritoriului unui stat :
Coloniile,
Protectoarele,
teritoriile aflate sub tutelă.
Spaţiul acvatic cuprinde apele râurilor, lacurilor, canalelor, apele porturilor, radelor, băilor, marea teritorială .
Spaţiul aerian cuprinde coloana ce se ridică deasupra solului şi al spaţiului acvatic al statului, fiind delimitat lateral prin frontierelor terestre, fluviale şi maritime, iar în sus până la limita inferioară a spaţiului extraatmosferic.

Frontierele de stat şi regimul de frontieră
Frontiera pe ape a Romaniei
Frontierele reprezintă linii reale sau imaginare, traseele între diferite puncte pe suprafaţa pământului, ce despart teritoriul unui stat de teritoriul altor state, de marea liberă, în adâncime până la limita accesibilă tehnicii, iar în înălţime până la spaţiul cosmic. Importanţa acesteia este una politică şi economică şi se stabilesc prin tratate (la frontierele terestre între statele vecine) sau legislaţia internă a statelor suverane (la frontierele maritime).
După modul de stabilire frontierele de stat sunt clasificate în :
frontiere geografice sau naturale (trasate prin formele de relief)
frontierele geometrice (formate din linii drepte)
frontierele astronomice (determinate de linii paralele sau meridiane).

După caracterul lor frontierele pot fi:

terestre
fluviale
aeriene
până la limita inferioară a spaţiului cosmic
maritime
Regimul de frontieră

Regimul de frontieră este ansamblul format din totalitatea regulilor şi măsurilor stabilite prin legislaţia naţională pentru intrarea, ieşirea şederea şi activitatea într-o zonă determinantă a teritoriului său de la frontieră şi interior.
În România trecerea frontierei de stat se face prin puncte de control pentru trecerea frontierei de stat, pe baza actelor de identitate prevăzute cu viza română.

Prin tratatele bilaterale încheiate între România şi statele vecine sunt reglementate următoarele probleme de frontieră:
trecerea şi întreţinerea frontierei;
soluţionarea litigiilor de frontieră;
efectuarea în comun a unor construcţii;
adoptarea de măsuri pentru combaterea inundaţiilor în zona de frontieră, etc.

Modificările teritoriilor statelor

Modificările teritoriilor statelor în decursul timpului au determinat anumite teorii şi reglementări de drept internaţional public. Pământurile nou descoperite erau considerate terra nullius (fără stăpân), iar stabilirea puterii statului descoperit era recunoscută ca temei juridic pentru dobândire, făcându-se abstracţie de populaţiile autohtone
.
Dobândirea unui teritoriu putea să aibă loc prin :
transferuri teritoriale,
vânzare - cumpărare,
donaţie,
arendă.


Dreptul internaţional contemporan a consacrat consultarea prin plebiscit a populaţiei care locuieşte în teritoriul de stat atunci când se pune problema formării unui stat independent sau a unui transfer.
Modificări teritoriale şi de frontieră pot avea loc prin :
Desprinderea unei părţi sau teritoriu de la un stat şi formarea unui nou stat
Crearea unui stat nou prin fuziunea teritoriilor a două state
Apariţia unor state noi ca rezultat al divizării teritoriale a unui stat; cesiunea de teritoriu de la un stat la altul care presupune 2etape :
renunţarea statului cedant la suveranitatea sa asupra teritoriului respectiv,
stabilirea suveranităţii statului anexant asupra teritoriului respectiv.