Frunza verde magheran

Strofa I reiatitlul "frunza verde magheran" si fixeaza locul unde se petrece actiuneape plaiuri mehedintene :"voinicel mehedintean".Cominicarea omului cu natura ,tema dominanta in creatiile populare ,este reliefata prin ideea ca romanul s-a nascut I a trait intotdeuna in mijlocul naturii si in stransa legatura cu aceasta:"sunt nascut pe frunzi de fag"(...)"Si-s scaldat de mic in Olt"(...)"Si-s frecat cu busuioc".Acest ultim vers aduce referire si la credinta ,busuiocul fiind o planta sfanta.

Poezia este scrisa la persoana I singular .Romanul isi exprima direct dorinta sa fie iubit ,viteaz si norocos:"ca sa fiu la lume drag"(...)"sa ma fac viteaz de tot"(...)"sa am zile cu noroc".Limbajul artistic este popular , atat prin expresia "frunza verde magheran" cat si prin forma populara "frunzi",ori diminutivul "voinicel".
In strofa a II a exprimarea este tot la peroana a Ia ,autorul anonim simbolizandul pe romanul care-si marturiseste devenirea ca haiduc ,pe meleagurile natale.

Ajungand flacau cantaretul popular a fugit in munti si s-a facut haiduc,"cu trei randuri de pistoale"si cu o "inima de otel.De aici reiese o alta insusie a romanului accea care il face insetat de dreptate ,de aceea cei viteji se refugiau in munti sau in paduri :"C-am fugit de la parinti (...)Si-am ajuns un voinicel cu inima de otel".Curajul si mandria sufelteasca ,neinfricarea haiducului este exprimata sugestiv prin epitetul metaforic "de otel".
In strofa a-III-a icepe cu o exclamatie retorica tipica limbajului popular "Aoleu ! ce foc de dor -care exprima bucuria ca va avea prilejul de a se alatura revolutiei lui Tudor Vladimirescu.

Expresia populara "frunza verde paducel" marcheaza inceputul strofei a IV-a ,prin care se sugereaza atractia pe care o aveau haiducii pt. Miscarea revolutionara pornita de Tudor Vladimirescu impotriva asupritorilor"cine-a merge dupa el?"Alte trasaturi sunt evidetiate in continuare ,trasaturi pe care ar trebui sa le aiba un om pentru a fi demn de armata lui Tudor V. :tintas neintrecut si sa aiba ochi buni:"Care stie sa chiteasca ,randunica sa o loveasca "-calaret neintrecut si curajos:"si mai stie de calare sa se lupte-n fuga mare"- indraznet si viteaz "si mai stie sa inoate vaslind dunarea din coate .