Frunza verde magheran - doina

Trimis la data: 2004-11-22
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 2
Nota: 7.26 / 10
Downloads: 4635
Autor: Daniel Horatiu
Dimensiune: 6kb
Voturi: 337
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Doina „Frunza verde magheran” a fost culeasa si publicata de Vasile Alecsandri in culegerea „Poezii populare ale romanilor” si este o doina de haiducie.
Doina este cantecul specific creatiei noastre populare orale, care exprima o varietate de sentimente predominand cele de revolta.
Doinele populare au caracter oral, anonim, colectiv si sincretic.
Fiind o opera lirica are un eu liric prezent prin pronume si verbe la persoana I care-si exprima direct sentimentele de comuniune cu natura si de dorinta de libertate prin imabini artistice specifice creatiilor populare: diminutive, paralelism sintactic, epitete („inima de otel”, „foc de dor”) ,inversiuni, forme de viitor popular, exclamatii retorice si personificare.

Titlul este format dintr-o sintagma tipic populara „Frunza verde” langa care se alatura planta magheran, ilustrand ideea ca doina este un „cantec de frunza” si ca natura este refugiul sufletului de roman.
Poezia este alcatuita din cinci strofe, inegale ca marime, structurate conform ideilor lirice care se evidentiaza in fiecare dintre ele.

Prima strofa reia titlul si fixeaza locul in care a fost creata aceasta doina, pe plaiuri mehedintene: „Voinicel mehedintean”. Comuniunea omului cu natura, tema predominanta in creatiile populare, este reliefata prin ideea ca romanul s-a nascut si a trait in mijlocul naturii, in stransa legatura spirituala cu aceasta „Sunt nascut pe frunzi de fag / Si-s scaldat de mic in Olt / Si-s frecat cu busuioc” .

Trasaturile specifice ale romanului sunt sugerate inca de la inceput, printr-o confesiune lirica, deoarece poezia este scrisa la persoana I singular. Romanul isi exprima direct dorinta de a fi iubit, viteaz si norocos: „Ca sa fiu la lume drag / Sa ma fac viteaz de tot / Sa am zile cu noroc”. Limbajul artistic este popular, atat prin expresia „frunza verde magheran”, cat si prin forma populara „frunzi” ori diminutivul „voinicel”.

In strofa a doua, exprimarea se face tot in mod direct, autorul anonim simbolizandu-l pe romanul care devine haiducul meleagurilor natale. Ajungand flacau, cantaretul popular a fugit in munti si s-a facut haiduc, cu „trei randuri de pistoale” si „avand inima de otel”. De aici reiese o alta trasatura a romanului, aceea de insetat de dreptate. Curajul, taria sufleteasca si vitejia haiducului sunt exprimate prin epitetul metaforic „de otel”.

Strofa a treia incepe cu o exclamatie retorica tipica limbajului popular „Aoleu! Ce foc de dor!” care exprima bucuria de a se alatura revolutiei lui Tudor Vladimirescu. Romanii care au aderat la idealurile revolutiei de la 1821 au fost numiti panduri si au fost adunati dintre haiducii padurilor „Veni-va badea Tudor / Sa mai stranga din paduri / Cete mandre de panduri”.

Expresia populara „Frunza verde paducel”marcheaza inceputul strofei a patra. In aceasta strofa sunt ilustrate trasaturile fizice si morale pe care trebuie sa le aiba un pandur: tintas neintrecut, calaret priceput si luptator curajos, inraznet si viteaz.

Ultima strofa exprima dorinta arzatoare a haiducului de a-si implini menirea, idee sugerata de exclamaia retorica si de repetitia „Aoleu! Ma arde focul / (...) Aoleu! De rau, de bine”. Haiducul se considera a fi norocos daca va reusi sa duca la bun sfarsit lupta, chiar daca acest fapt presupune sacrificiul de sine. Ultimul vers evidentiaza starea de revolta a tanarului insetat de dreptate: „Tipa sufletul in mine!”Limbajul artistic este predominant popular. Figurile de stil predominante sunt epitetele populare alaturi de diminutive si personificari.

„Frunza verde magheran..” este o doina populara de haiducie deoarece eul liric isi exprima in mod direct sentimente puternice si variate cum ar fi: curaj, vitejie, sete de dreptate si libertate, legatura stransa cu natura si spiritul de sacrificiu.

„Doina este cea mai vie expresie a sufletului romanesc. Ea cuprinde simturile sale de durere, de iubire si de dor. Melodia doinei, pentru cine o intelege, este chiar plangerea duioasa a patriei noastre dupa gloria sa trecuta.” (Vasile Alecsandri)
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.