Fulg - Nicolae Labis

Trimis la data: 2007-11-30
Materia: Romana
Nivel: Gimnaziu
Pagini: 2
Nota: 8.62 / 10
Downloads: 1920
Autor: Sergiu Davidescu
Dimensiune: 7kb
Voturi: 586
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Poezia se deschide cu descrierea unui cadru natural , ce ne aminteşte de „ Rapsodiile ” lui George Topârceanu . O undă de umor învăluie imaginea gorunului personificat „ desfrunzit ” şi „ prea bătrân ” , „ tremurând de frig ” . Sentimentul dezolării generat de peisaj este întrerupt de uimirea poetului în faţa fulgului de nea , prezentat precum o bijuterie a naturii , „ o floare mică şi rotundă ” , „migălos lucrată-n fir” , prezenţă gingaşă şi trecătoare .
Strofa următoare accentuează regretul poetului : „Şi , de vreme ce sosişi , / Pentru ce-ai dat morţii vamă ? / Nu puteai să fii de argint / Ori de sticlă ; ori de scamă ?” . Reproşurile poetului nu vizează aspiraţia fulgului de nea spre planul existenţial , care în mod paradoxal determină „a morţii vamă” , ci aspiraţia spre stările „de argint” Şi „de scamă” care i-ar fi conferit rezistenţă în timp .

Momentul subiectiv pătruns de umbra durerii este depăşit prin descrierea ninsorii : „Dar în vreme ce-mi scriam / Întrebarea mea , nebuna , / N-am văzut cum după geam / Ninge-ntruna şi întruna …” . Starea de durere este alungată de epitetul cu nuanţă şăgalnică „nebuna” . Umbra regretului este înlocuită de lumina unei ninsori abundente , sugestiv exprimată de repetiţia adverbului „întruna” , Zăpada şterge urma dramaticei întâmplări şi invită la trăirea bucuriei generate de frumuseţea peisajului : „Iar când ochii mi-am nălţat , / Am văzut cum prin ninsoare / Valea-ntreagă lumina / Minunat scăpărătoare” . Substantivul „minune” ce desemnase metaforic fulgul de nea devine adverbul adjectivului „scăpărătoare”, subliniind , astfel , încântarea poetică în faţa unui fermecător peisaj . Puritatea fulgului de nea , a dăruit vieţii o nouă strălucire , tot aşa cum Nicolae Labiş a dat poeziei contemporane o nouă prospeţime prin nemuritoarele sale versuri create într-o viaţă atât de scurtă şi de cosmică .

Poezia lui Nicolae Labiş este muzicală şi totodată picturală . Adjectivul cu valoare stilistică de epitet „scăpărătoare” , substantivul „ninsoare” , verbul „lumina” transmit sugestiv culoarea albă a iernii . Fulgul de nea este personificat şi capătă semnificaţia copilăriei , poetul adresându-i-se , îl numeşte când „minune” , când „făptură” . Măsura versurilor de 7-8 silabe , rima încrucişată , în care al doilea vers rimează cu ultimul din catren , ritmul trohaic conferă o plăcută muzicalitate poeziei .

Descriind evoluţia poeziei româneşti în lucrarea sa „Scriitori români de azi” , academicianul şi criticul literar Eugen Simion , cu deplin temei afirmase despre poet : „Labiş e un poet adevărat , nu ştiu dacă atributul de „mare poet” nu l-ar stânjeni , n-ar distona cu tinereţea lui cuceritoare , dar cu siguranţă el e un liric excepţional” .
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.