Functia de supraveghere sociala

Ceea ce el asteapta de la presa sunt informatii serioase si complete din toate domeniile de interes uman. Chiar daca ani de-a lungul a fost bombardat numai cu mesaje de propaganda, cu informatii de domeniul fantasticului, neesentiale si nerelevante pentru perioadele respective, societatea a reusit sa evolueze. Acest lucru se remarca din faptul ca aproape nimeni nu mai accepta sa inmagazineze informatii gata judecate, nu mai accepta directive din partea reporterilor, ci vrea pur si simplu sa cunoasca faptele si mai apoi sa le poata "digera" si intelege de unul singur.

In cartea sa Technique du journalisme, Phillipe Gaillard spunea la un moment dat ca societatea europeana, deci publicul jurnalelor, vrea sa cunoasca si sa inteleaga evenimentele si intamplarile sociale transmise de informatori (de jurnalisti) si explicate de specialisti.Ceea ce face ca acesta functie sa fie mult mai importanta decat celelalte este faptul ca ea deriva dintr-o nevoie imediata a individului, aceea de a intelege ceea ce se petrece in jur, de a putea deveni el insusi parte din societatea din care face parte si de a controla mediul inconjurator.

Informatiile care apar in presa au o influenta directa asupra individului. Il fac sa evolueze. Pe baza informatiilor primite el poate sa-si ordoneze viata, sa anticipeze ceea ce se poate intampla in anumite domenii, care la randul lor joaca un rol important in viata lui. Cunoscuta sub denumirea de "functie de supraveghere" in terminologia americana, sintagma care sublineaza statutul presei de instrument de control al realului, asa cum spunea Mihai Coman, functia de informare se ocupa de transmiterea a trei tipuri de informatii: informatii generale, informatii instrumentale si informatii de prevenire. Fiecare tip de informatie are un efect asupra individului, fie ca acesta este imediat, fie ca acesta se petrece in timp.