Functia publica

In acest sens, articolul 2 (1) din Constitutia Romaniei prevede: "Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative si prin referendum, iar in aliniatul (2) al aceluiasi articol se arata ca: "nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea in nume propriu" text inspirat din articolul 3 al Declaratiei drepturilor omului, adoptata in Franta.
Infiintandu-se, potrivit Constitutiei, organele proprii ale fiecarei puteri primare sarcina de a infaptui, in practica, o anumita functie - legislativa, executiva si judecatoreasca - care se exercita in scopul satisfacerii intereselor generale ale societatii.

Determinant de ceea ce le deosebeste cele trei puteri isi creeaza organe care sa indeplineasca functiile specifice ce le revin.
In conceptia noastra, notiunea de functiune a statului are o acceptiune mai larga, in sensul ca ea cuprinde totalitatea functiunilor statului prin care se realizeaza suveranitatea acestuia, fara deosebire de faptul ca aceste functiuni infaptuiesc sarcinile puterii legislative, executive sau judecatoresti.

Pentru realizarea functiilor statului se infiinteaza servicii publice corespunzatoare, care , la randul lor, sunt dotate cu atributii, puteri si competente specifice sarcinilor pe care acestea le realizeaza in scopul satisfacerii intereselor generale ale societatii - scopul si finalitatea statului si al entitatilor sale social administrativ-teritoriale.Consideram ca exista o notiune a functiunii publice in sens larg, care cuprinde ceea ce am aratat pana acum si o notiune a functiunii publice in sens restrans, care are in vedere numai functia publica executiva.

Dar, pentru a ajunge la notiunea de functie publica in sens restrans, este necesar sa facem, mai intai, unele consideratii cu privire la notiunea de functie publica in sens larg.
Doctrina romaneasca dinaintea celui de-al doilea razboi mondial sustinea intr-o opinie ca: "orice serviciu public, sub orice forma s-ar prezenta, dezvolta o activitate proprie absolut necesara existentei si progresului sau, numita functiune administrativa, care e caracteristica tuturor activitatilor sociale". [1]

Din definitia data rezulta ca autorul considera ca serviciul public este egal - ca sens - cu functiunea publica si ca, functiunea publica se exercita numai pentru realizarea atributiilor administratiei publice.In schimb, P. Negulescu sustinea ca : "functiunea publica apare deci ca o grupare de activitati, de puteri si de competitii in scop de a da satisfactie unor anumite interese generale". [2]
Si in doctrina juridica dinainte de Revolutia din Decembrie 1989 s-au facut incercari, in cadrul legislatiei atunci in vigoare, de a se defini functiunea publica.