Fundamente teoretice si pragmatice ale integrarii europene

Trimis la data: 2009-06-10
Materia: Stiinte Politice
Nivel: Facultate
Pagini: 19
Nota: 7.61 / 10
Downloads: 0
Autor: Cojocaru Ana
Dimensiune: 40kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Abordarea conceptuala a integrarii economice are, deocamdata, drept reper de facto unic exemplul european, al Comunitatii Economice Europene (CEE), Comunitatilor, Comunitatii (CE) si, in fine Uniunii Europene (UE). Ca si in cazul altor concepte, fapte si repere stiintifice, practica a luat-o si aici inaintea studiilor. In spatiul de fata vom incerca schita unei imagini a integrarii apropiindu-ne alte trei concepte specifice, figurand si drept faze specifice. Este vorba, mai intai, despre uniunea vamala, caracteristica inceputului fenomenului integrationist, apoi despre convergenta si zona monetara optima, apanaj al integrarii avansate, specifica epocii actuale.
Inca din prima jumatate a secolului al XIX-lea, David Ricardo, supranumit "al doilea clasic" al gandirii economice (dupa Adam Smith), descoperea ca natiunile care intretin comertul reciproc - intre agentii economici (firmele) dintr-o tara si din cealalta - au (reciproc) de beneficiat. Clasicul demonstra acest lucru - la nivelul de rigurozitate al operei sale, al timpului si al marelui curent de gandire economica al clasicilor si ulterior neoclaicilor - folosind exemplul relatiilor comerciale intre Anglia vremii sale si Portugalia.

Englezii exportau in Portugalia laneturi si postavuri, in vreme ce portughezii raspundeau cu vestitele lor vinuri. Teza lui Ricardo trebuie considerata deja ad literam, desi despre ceea ce numim economie nationala lucurile aveau sa se defineasca si sa ia realmente contur exact un secol mai tarziu, odata cu opera la fel de englezului John Maynard Keynes. Este asadar realmente genial pentru un clasic - precursor mai degraba al economiei "libere" de piata, microeconomiei, concurentei si maximizarii profitului - sa vorbeasca de "natiune" economica.

Caci aceasta avea sa recastige, odata cu Keynes, pe langa apanajul fluxului economic autonom definit in jurul marii piete nationale, si capacitatea "politica" de "interventie" a statului in economie.
La Ricardo, avantajul natiunii, in comertul international, facea abstractie de avantajul agentilor exportatori si importatori, fara de care, evident, comertul extra-frontiere nu ar fi avut loc - la vremea lui Ricardo, ca si atazi, nu mai putin. Avantajul natiunii este altceva, iar acest lucru era de inteles de catre Ricardo ca si o suta si mai bine de ani mai tarziu.

Keynes, deopotriva cu toti teoreticienii mai vechi si mai noi ai macroeconomiei, ca si cu David Ricardo, intelegea avantajul natiunii prin: (1) echilibru macroeconomic general - ceea ce revenea in ultima instanta in exploatarea la maximum a factorilor de productie, in speta in minimizarea (eliminarea) somajului si (2) crestere economica - ceea ce revenea in sporul venitului national, pe toate caile, inclusiv pe seama influxurilor externe.

Demonstratia teoriei lui Ricardo presupune doua tari (economii nationale), A si respectiv B, ca in Figura I.1, in conditiile eficientei Pareto in productie - limitei productiei, figurata de curba tipic concava [1]. Modelul lui Ricardo presupune, astfel, ca cele doua economii nationale produc aceleasi doua bunuri, (x) si (y), si numai acestea, de ambele parti ale frontierei. Pe cele doua curbe concave ale limitei productiilor se regaseste locul geometric al perechilor de productii (x) si (y) complementare, in conditiile exploatarii maxime a factorilor - ceea ce inseamna, de facto, eficienta in productie.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.