Furtuni
Furtunile sunt perturbări severe ale atmosferei. Din punct de vedere ştiinţific, metereologii consideră furtunile drept sisteme metereologice având viteze ale vântilui de intensitate 10 până la 12 pe scara Beaufort. Vânturile de intensitate 10 ating viteze de 88-101 km/h, iar cele de intensitate 11 ating 102-117 km/h cauzînd furtuni violente. Vânturile care ating viteze mai mari de 117/km/h - intensitate 12 – sunt numite vânturi de intensitatea uraganului.
Anual, vânturile intense provoacă multe distrugeri. De-a lungul coastelor, ele dau naştere unor valuri de furtină violente care pot provoca stricăciuni imense, ăn regiunile reci viscole orbitoarre, şi deşert furtuni de nisip.
In noaptea de 15-16 octombrie 1987, sud-estul Angliei a fost atins de un vânt de forţa uraganelor, cu rafale ce au atins aproximativ 170 km/h. Nouăsprezece persoane au murit, peste 15 milioane de arbori au fost doborâţi, acoperişurile s-au prăbuşit, geamurile s-au spart şi hornurile caselor au fost distruse. Cel mai mult a avut de suferit Sussex-ul. În Sussex-ul de Est, aproximativ 200 de rulote au fost distruse. Şoselele ţi câile ferate au fost blocate de arborii prăbuşiţi. Curentul electric şi liniile telefonice au căzut şi unele sate nu au mai avut energie electrică timp de o săptămână. Această furtună de mare intensitate părea să fie cea mai puternică, după cea din 1703.
Nimeni nu anticipase violenţa furtunii din 1987. ea a luat naştere dintr-o puternică depresiune atmosferică din Golful Biscaya. Existau însă prea puţine vase în zonă care să observe aceste evoluţii şi care să transmită informaţiile către computerele metereologice britanice.
Furtuna din 1987 era de neegalat în memoria oamenilor dar aceasta a fost urmată de altele âîn ianuarie şi februarie 1990, când au murit 46 de oameni în Marea Britanie şi 49 în nordul Europei. Cu toate că aceste furtuni aveau intensitatea unor uragane, practic ele nu erau uragane propriu-zise. Metereologii utilizează acest termen pentru un tip special de furtuni tropicale.
Furtunile care au lovit Marea Britanie în 1987 şi 1990 au fost cauzate de fronturile depresionare care se formează la latitudini mijlocii, unde se întâlnesc curenţii reci de aer polar cu cei calzi, subtropicali.
Pe o hartă metereologică, depresiunile atmosferice intense se caracterizează printr-o serie de izobare foarte apropiate. Cu cît izobarele sunt mai apropiate, mai compacte, cu atât vântul va fi mai puternic. Uraganele, numite şi cicloane tropicale din cauza că se formează în largul oceanelor, la tropice, aproximativ între 5 şi 25 grade nord şi sud de Ecuator, sunt cele mai distrugătoare furtuni.
Uraganele sunt mase rotitoare de aer umed, a căror viteză poate atinge până la 300 km/h. Ele se opresc foarte repede dacă ajung deasupra uscatului rece sau al apelor reci, când îşi pierd din energia preluată în urma evaporărilor din apa marină caldă. Metereologii urmăresc traiectoria de deplasare a uraganelor prin intermediul fotografiilor transmise de sateliţi artificiali şi transmit evertismente pentru comunităţile aflate ăn pericol. Marile uragane, pe care metereologii americani le-au botezat cu numele de fete sau băeţi, provoacă însă şi astăzi mult haos.
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!