Gajul in Republica Moldova

Trimis la data: 2007-05-18 Materia: Drept Nivel: Facultate Pagini: 7 Nota: / 10 Downloads: 869
Autor: Andrei lovin Dimensiune: 13kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Gajul in Republica Moldova
Cel mai important atribut al dreptului real de gaj, care pune în valoare conţinutul acestuia, este dreptul persoanei în favoarea căreia a fost creat gajul de a pretinde satisfacerea creanţei garantate din valoarea bunurilor pe care le-a acceptat în calitate de garanţie. Modul şi procedura de exercitare a dreptului de gaj stabilită prin Codul Civil al Republicii Moldova din 2003 (CC) şi Legea R.M. cu privire la gaj din 2001(Lege) oferă o protecţie adecvată atât persoanei în favoarea căreia a fost instituit gajul, cât şi celeia ce l-a constituit.
Gajul in Republica Moldova

Gajul in Republica Moldova
Dreptul creditorului gajist de a cere executarea obligaţiilor garantate din valoarea bunului gajat poate fi exercitat în cazurile stabilite de lege sau contract, şi anume, potrivit prevederilor al.(1) art.487 CC şi art. 61 al Legii mai sus menţionate ,,creditorul gajist poate exercita dreptul de gaj dacă debitorul nu a executat conform contractului sau a executat în mod necorespunzător obligaţia garantată sau doar o parte a acesteia”.

Observăm că Legea foloseşte termenul de ,,debitor”, pe când în cod se utilizează cea de ,,debitor gajist”, în acest sens literatura de specialitate se pronunţă pentru prima utilizare, deoarece debitor gajist poate fi şi o terţă persoană conform legii, dar acesta nu poate fi obligat la executarea corespunzătoare o obligaţiei garantate prin gaj .

Gajul in Republica Moldova
Datorită caracterului său accesoriu, dreptul de gaj va fi exercitat atunci când obligaţia principală nu este executată în conformitate cu condiţiile acesteia, fiind vorba despre o neexecutare lato sensu care include şi executarea necorespunzătoare şi pe cea tardivă.

Regula generală este că: gajul poate fi pus sub urmărire dacă obligaţia principală nu este executată la scadenţă. Totuşi, în anumite circumstanţe stabilite de lege, creditorul gajist este îndreptăţit să ceară executarea înainte de termen a obligaţiei garantate prin gaj şi anume:

Gajul in Republica Moldova
1) Încetarea dreptului debitorului gajist asupra bunului gajat în temeiurile prevăzute de legislaţie, de exmplu cazul revedincării bunului gajat de la debitorul gajist de rea-credinţă de către adevăratul proprietar sau ca urmare a confiscării lui ca sancţiune pentru săvârşirea unei infracţiuni. – art. 433 al. (1) CC.

2) Dispariţia bunului gajat, astfel fiind imposibilă urmărirea lui la scadenţă – atunci când debitorul gajist este debitorul obligaţiei garantate prin gaj, în caz contrar norma nu este aplicabilă. – art.487, al.(1)CC

Creditorul gajist, de asemenea are dreptul să ceară executarea înainte de termen a obligaţiei garantate prin gaj, iar în cazul neexecutării să urmărească bunul gajat, dacă debitorul gajist:

a) a încălcat regulile unui gaj următor (art.480CC);
b) a înstrăinat gajul contrar regulilor din art.477 al.(3)CC;
c) nu a executat obligaţiile prevăzute de art.477 al.(6)CC;
d) nu se află în posesia bunului gajat, conform condiţiilor contractului de gaj;
e) a încălcat regulile de înlocuire a bunului gajat(art.479CC).

Temeiurile de exercitare a dreptului de gaj nu sunt enumerate exhaustiv, putând fi exercitate şi în alte cazuri prevăzute de lege sau contract. Alte cazuri în care creditorul gajist va fi în drept să iniţieze exercitarea dreptului de gaj pot fi stabilite prin contractul din care se naşte obligaţia principală, cum ar fi de exemplu:

- obţinerea creditului sau determinarea de a contracta prin înşelăciune;
- lipsirea debitorului de dreptul de a desfăşura anumite activităţi sau retragerea licenţei;
- schimbarea proprietarului persoanei juridice debitor gajist;
- scăderea venitului şi apariţia unor dificultăţi financiare de natură ă pericliteze executarea obligaţiilor garantate;
- pornirea unui proces judiciar patrimonial împotriva debitorului sau depunerea cererii de dizolvare, reorganizare a debitorului fără acordul creditorului.

La fel nu se exclude înserarea în contract a unor clauze ce ar echivala cu neexecutarea obligaţiei, cum ar fi de exemplu: neexecutarea de către debitorul gajist a obligaţiei de informare a creditorului gajist despre schimbarea domiciliului, sediului, viciilor bunului gajat cunoscute de către debitor la momentul încheierii contractului de gaj.

Unii autori consideră că aceste temeiuri pot constitui premise de exercitare a dreptului de gaj, doar dacă există argumente temeinice care demonstrează că încălcările comise de către debitorul gajist lezează drepturile creditorului gajist. Deoarece nu orice acţiune a debitorului gajist este ne natură de a încălca drepturile, de exemplu înstrăinarea bunului gajat conform art.477 al.(6)CC este interzisă, totuşi nerespectarea ei nu atrage lezarea drepturilor creditorului, deoarece el îşi valorifică dreptul de gaj indifirent în mîinile cui se află bunul gajat.

Creditorul gajist, în prezenţa unui temei din cele enumerate mai sus, are tripla opţiune:
(1) să vândă el însişi bunul gajat;
(2) să-l vândă sub controlul instanţei de judecată:
(3) să obţină gajul în posesiune pentru a-l administra.
Aceste modalităţi sunt enumerate exhaustiv şi nu pot fi extinse prin contract, astfel, de exemplu, darea în plată, adică dobândirea proprietăţii bunului gajat în contul creanţei garantate este nulă.
Unii autori consideră că nimic nu împiedică părţile să convină asupra transmiterii obiectului gajat în proprietatea creditorului gajist prin încheierea unui contract de vânzare-cumpărare cu direcţionarea preţului la stingerea obligaţiei garantate sau prin novaţie – adică înlocuirea obligaţiei garantate prin acordul părţilor cu o altă obligaţie – nu cred că este adecvată, deoarece nu corespunde finalităţii gajului şi intereselor creditorului gajist care doreşte să-şi valorifice creanţa iniţială nu să o înlocuiască cu alta.

Alegerea modalităţilor de exercitare a dreptului de gaj ţine de discreţia creditorului gajist, care totuşi se va orienta pentru obţinerea celui mai bun rezultat pentru ambele părţi.
Luarea în posesie în scop de administrare operează în special în cazul ipotecii de întreprinzător, când scopul creditorului nu este atât de a vinde rapid bunul gajat, cât de a-l administra eficient pentru a-l păstra în calitate de complex patrimonial lucrativ care să producă venituri pentru achitarea creanţei garantate.Crditorul gajist sau terţul delegat de el pentru administrarea bunului gajat vor avea drepturile şi obligaţiile administratorului fiduciar în conformitate cu art.art.1053 – 1060 CC şi art.art. 29 – 31 Lege.

Stiri
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.