Gandirea - strucutura psihologica interna

Trimis la data: 2008-01-12 Materia: Psihologie Nivel: Gimnaziu Pagini: 20 Nota: / 10 Downloads: 21
Autor: George Visan Dimensiune: 53kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
În faţa complicatei întrebări, „care este natura şi esenţa gândului, a ideii?“, psihologia clasică a bătut de fiecare dată în retragere, căutând răspunsul nu atât în faptele experimentale şi în expresiile comportamentale ale omului concret, cât în speculaţiile filosofice: asociaţionismul – în filosofia senzualist-empiristă, gestaltismul – în fenomenologie şi aprorismul kantian, behaviorismul – în materialismul vulgar şi pragmatism.

Curentul asociaţionist considera gândirea cu precădere sub aspect cumulativ-cantitativ, ca fiind produsul multiplicării formelor de senzaţii şi al articulării succesive (în lanţ) sau simultane (spaţiale) a imaginilor
Intre asociaţionism şi behaviorism există o deosebire metodologică esenţială: asociaţionismul admite existenţa lumii subiective interne, a conştiinţei, chiar dacă aceasta este văzută doar ca un mozaic de imagini, în vreme ce behaviorismul a debutat prin negarea caracterului real al conştiinţei şi prin substituirea ei prin reacţiile comportamentale externe. În cazul asociaţionismului, legile asociaţiei acţionează în sfera imaginilor, în cel al behaviorismului, acestea vizează relaţia dintre stimulii externi şi reacţiile de răspuns ale organismului.
Gestaltismul, aidoma psihologiei introspecţioniste a capacităţilor înnăscute, preia teza cogito-ului, dezvoltată de Socrate, Sf. Augustin şi Descartes, potrivit căreia „cuget, deci exist“, „gândesc – exist“, sau în reformularea lui Maine de Biran (1802): „O fiinţă nu există pentru ea însăşi decât în măsura în care ea ştie acest lucru sau în măsura în care gândeşte la aceasta“.

Exemplificări de lucrări şi autori gestalstişti:

Despre inteligenţa maimuţelor (1923). W. Köhler care accentua rolul întăririi, al învăţării, după principiul încercare-eroare, şi al experienţei anterioare în rezolvarea sarcinilor prevăzute de aşa-numita „cutie-problemă“ (problem box)
Gândirea productivă (1941) lui Max Wertheimer- tema principală a acestei lucrări o constituie punerea în evidenţă şi demonstrarea caracterului dinamic activ al gândirii autentice şi a funcţiei ei transformativ-structurante în raport cu elementele situaţiei problematice externe.

Şcoala de la Würzburg (Denkpsychologie) se constituie şi ea ca o reacţie la asociaţionism şi behaviorism, propunându-şi să apere statutul şi specificitatea gândirii ca proces psihic distinct şi ireductibil la asociaţii de 2 imagini sau la serii de cupluri S-R. Fondatorii acestei şcoli au fost O. Külpe, N. Ach, K. Bühler şi O. Selz, ultimul desprinzându-se mai târziu şi elaborând o teorie proprie a gândirii.

Ca principiu metodologic călăuzitor, corifeii Şcolii de la Würzburg au luat idealismul platonician, care postula primordialitatea conceptelor şi ideilor generale în raport cu datele simţurilor.
Dându-şi seama de artificialitatea modelului experimental adoptat, O. Selz se desprinde de colectivul de la Würzburg şi ia pe cont propriu problema studiului gândirii. Meritul principal al lui Selz constă în realizarea unei analize de tip structural-funcţional a gândirii, făcând pentru prima dată distincţia între proces şi produs, între operaţie şi conţinut
Behaviorismul a redus funcţiile psihice specifice la un tip sau altul de reacţii de răspuns la stimulii din afară. Gândirea a fost astfel redusă şi dizolvată în categoria reacţiilor laringeale, verbo-motorii.

Cu alte cuvinte, gândirea este o formă de comportament, care constă în stabilirea unor legături instrumental-adaptative între obiectele şi evenimentele externe, în calitate de stimuli, şi cuvinte (mulţimi de sunete verbale), în calitate de răspunsuri.

Definitie si caracterizare generala Descartes identifica gândirea cu conştiinţa şi o considera ca un dat (proba peremptorie a existenţei de sine era însăşi realizarea in vivo a procesului de gândire sau de cugetare: gândesc, deci exist).

Stiri
  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.