George Cosbuc - repere

Trimis la data: 2008-03-31
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 2
Nota: 7.61 / 10
Downloads: 1094
Autor: Sergiu Davidescu
Dimensiune: 10kb
Voturi: 348
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
George Coşbuc este unul dintre poeţii reprezentativi pentru literatura Transilvaniei, a cărui orginalitate constă în ilustrarea lumii satului ardelean, a unei realităţi istorice cu totul aparte în ceea ce priveşte lupta constantă şi îndelungată pentru libertatea naţională.
Atracţia pe care literatura folclorică a exercitat-o asupra poetului ardelean s-a concretizat prin creaţiile lirice cu subiecte preluate din poveştile şi legendele populare, Coşbuc intenţionând să scrie o epopee naţională;”M-a tot frământat idea să scriu un ciclu de poeme cu subiecte luate din poveştile poprului şi să le dau unitate şi extindere de epopee”.Din acest ambiţios proiect, Coşbuc a scris numai două balade culte, cu valoare de capodopere ale creaţiei sale , în care ilustrează artistic două momente esenţiale din viaţa omului:nunta(“Nunta Zamfirei”) şi moartea (“Moartea lui Fulger”).

George Coşbuc a ramas in literatura romana nu numai ca scriitor si publicist, ci şi ca un distins traducător al unei valoroase opere din literatura universala.Poezia originala compune, în principal, universal spiritual al satului ardelenesc, într-o viziune idealizată, înfrumuseţată de un optimism exagerat, in antiteză deplină cu viziunea tragică şi mesianică a lui Octavian Goga. Originalitatea creaţiei lirice a lui Coşbuc constă în inovaţia prozodică şi mai ales în acordul perfect dintre conştiinţa poetului şi aspiraţiile poporului său, aşa cum însuşi mărturisea:”Sunt suflet în sufletul neamului meu/Şi-i cant bucuria şi-amarul/[…]/Sunt inimă-n inima neamului meu/Şi-i cânt şi iubirea şi ura.”(“Poetul”)

Din punct de vedere compoziţional, George Călinescu remarcă o particularitate inedită a poeziei lui Coşbuc şi anume lirismul obiectiv. Prin această nouă tehnică lirică se realizează o nouă poezie obiectivă, în afara conştiiinţei eului liric şi independent de ea, cu alte cuvinte, comunicarea stărilor, sentimentelor ideilor acestuia se face prin intermediul altor personaje , dar atitudinea creatorului rămâne lirică. Cele două balade “Nunta Zamfirei” şi “Moartea lui Fulger” sunt “numai superficial epice”, alcătuite din “nişte monoloage” care ilustrează “lirismul în forma aceasta obiectivă”, un mecanism al “mişcărilor sufleteşti”
manifestate în cele două evenimente din viaţa omului :nunta şi moartea.

Tudor Vianu distinge mai multe ipostaze ale liricului:lirica subiectivă ilustrează simţirea personală a poetului, lirica măştilor exprimă concepţiile lui “sub o mască străină” şi lirica rolurilor semnifică identificarea totală, contopirea eului liric cu un personaj. Aceasta din urmă este foarte asemănătoare cu lirismul obiectiv, prin apropierea de genul dramatic, operele respective fiind realizate sub forma unor monoloage şi putând fi reprezentate pe scenă.
Un rol de seamă în dezvoltarea culturii româneşti l-a avut G. Coşbuc şi prin participarea sa la conducerea unor importante reviste, dovedind, în acest sens, o evidentă vocaţie publicistică.

Experienţei dobândite la “Tribuna” se va adăuga munca în redacţia revistei “Lumea ilustrată”, publicaţie cu caracter enciclopedic, editată la Bucureşti, bilunar în anul 1896. Din conducere fac parte: Coşbuc, D. Stănescu şi I.I. Roşca. La Bucureşti, George Coşbuc a mai făcut parte şi din conducerea revistelor “Vatra” (1894), “Foaie interesantă” (1897), “Sămănătorul” (1901) ,“Viaţa literară”, “Organ literar pentru toţi românii”.In ultima revista menţionată i-au apărut cele mai reprezentative poezii, reunite apoi în volumul Fire de tort (1896): Mama, Ştefăniţă Vodă, Lupta vieţii, Paşa Hassan, Doina, Scara, Iarna pe uliţă, Dragoste învrăjbită, Fata mamei, Noi vrem pământ, In opressores.

Semănătorul apare la 2 decembrie 1901. Directori (până în ianuarie 1903): Al. Vlahuţă şi G. Coşbuc. În editorialul intitulat Uniţi, ca şi în articolul lui Vlahuţă, Primele vorbe, G. Coşbuc formula programul revistei: „promovarea unei literaturi care să stea în mijlocul istoriei şi tradiţiei”, combaterea importului de literatură şi de idei străine spiritului românesc, răspândirea în popor a culturii, necesitatea existenţei unui ideal: „Ne strângem, cu credinţă şi cu dragoste, în jurul aceluiaşi stindard, stindard de pace, de înseninare şi de înfrăţire intelectuală, de apostolică muncă pentru dezmorţirea inimilor care tânjesc, pentru redeşteptarea avântului de odinioară în sufletele româneşti, pentru chemarea atâtor puteri risipire la o îndrumare mai sănătoasă, la sfânta grijă a întăririi şi a înălţării neamului nostru”.'
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.