Glosa

Trimis la data: 2004-05-06
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 18
Nota: 8.69 / 10
Downloads: 14
Autor: Florin angel
Dimensiune: 10kb
Voturi: 160
Tipul fisierelor: rtf
Acorda si tu o nota acestui referat:
Stând, în mod evident, sub semnul ataraxiei schopenhauriene, la prima vedere Glossă pare a fi numai o profesiune de credinţă a pesimismului. Considerată mai atent şi raportată la întreaga opera eminesciană, ca şi la ansamblul social-politic al epocii care a produs-o, Glossă nu e decât o alta satiră acoperită.
Aşadar, ataraxia schopenhaueriană şi ironia romantică devin la Eminescu puncte de plecare şi mijloace în realizarea unei subtile şi originale modalităţi satirice, de o mare forţă artistică, superioară, tocmai prin lipsa ei de obiect bine precizat.

Acolo unde obiectul satirei este fixat, în Scrisori, arta lui Eminescu constă în disursivitate şi în pitorescul invectivei, salvată însă prin înălţimea ideologică şi contemplativă de la care era aruncat sarcasmul, prin evocarea trecutului frumos. În Glossă impresionează verbul sentenţios şi rece. Ochiul cititorului avizat (şi numai al acestuia) este uimit de faptul că mijloacele de expresie ale acestei poezii sunt o mare economie.

Poetul se află acum - aşa cum arată Tudor Vianu - la epoca "scuturării podoabelor" (poezia e publicată în 1883). Maximele se traduc în cuvinte şi expresii populare la îndemâna oricui, prezente în vorbirea de toate zilele, ca pentru a sublinia adevărurile supreme pe care le conţin: "te întrebă şi socoate", "ce e val, ca valul trece", "tu în colţ petreci în tine", "mişeii", "nătărăii", "făcând punte", "cu stea în frunte", "te momeşte", "tu pe-alături te strecoară", "nu băga nici chiar de seamă", "de hulesc, să taci din gură", "feri în lături", "zică toţi ce vor să zică".

Mijloacele prozodice, forma fixă a glossei, sunt în perfect acord cu conţinutul de idei al poeziei. Versurile din prima strofă devin, fiecare din ele, câte o concluzie la strofele ce urmează, iar în final sunt reluate în ordine inversă. Lucrul este posibil pentru că, după cum am spus, ele exprimă nişte adevăruri generale, absolute, de unde impresia de decalog, de cod de conduită morală, căruia trebuie neapărat să te conformezi, dacă eşti înţelept.

Metri trohaici, accentuaţi corect, mai ales în cazul versurilor-sentinţă, constituite din unităţi sintactice simple şi clare, întăresc senzaţia de neclintire a adevărurilor exprimate:
Vre-me tre-ce // vre-me vi-ne
Toat-te-s vechi // şi no-uă toa-te

Interpretarea noastră, în sensul satirei şi a ironiei superioare, este justificată şi din alt punct de vedere. Glossă este o poezie gnomică. Acest gen pare, la prima vedere, anacronic la un romantic din secolul al XIX-lea, pentru că- după cum se ştie- el a fost practicat în vechea literatură greacă şi nu era, decât o poezie didactică destinată să exprime nişte adevăruri filozofice şi morale esenţiale, într-o formă concisă, de maxime uşor de memorat.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.