Glossa

Trimis la data: 2004-04-04
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 3
Nota: 7.68 / 10
Downloads: 19
Autor: Parmac Radu
Dimensiune: 9kb
Voturi: 366
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Este o meditatie asupra vietii , asupra poeziei si asupra menirii poetului .Compozitional este o glosa , adica o poezie cu forma fixa , in care fiecare vers din prima strofa este interpretat in cate o strofa separata care se incheie cu versul comentat , iar in ultima strofa este reluarea primei strofe cu versurile asezate in ordine inversa . Este un lirism pur , poezie lipsita de elemente narative . Este un model liric de contemplatie estetica „fara personaje , fara podoabe stilistice” .
Titlul nu vizeaza doar explicarea formei poeziei , ci si sensul de limba , de explicatie , de concluzie la intrebarea "unde vei gasi cuvantul ce exprima adevarul ?" . Poezia demonstreaza , la modul liric cel mai inalt , desavarsit , urmarile deceptiilor si disperarilor care l-au incercat pe poet , acceptant concluzia schopenhaueriana a necesitatii indiferentei si renuntarii (dupa Schopenhauer "raul din lume este ireductibil") , punand in lumina o viziune pesimista asupra lumii .

Eminescu da tonul unei amare resemnari , dupa ce-si scruteaza raporturile dintre sine si lumea in care traieste . Intreaga poezie este construita pe motivul asemanarii vietii cu teatrul si discuta in general conceptul de ataraxie (concept din filosofia antica greaca , preluat de Eminescu de la Schopenhauer , care inseamna negarea vointei de a trai , izolarea spiritului - "Ci eu in lumea mea simt nemuritor si rece" , concentrarea in sine , eliberarea de mrejele magiei) . Tema ar putea fi un cod etic al omului superior care trebuie sa renunte , pe baza autocunoasterii si a obisnuintei experientei filosofice , la zbuciumul absurd al vietii oamenilor .

"Glossa" face elogiul intelepciunii si impune : cunoasterea de sine (conform ideii socratice "Cunoaste-te pe tine insuti") , izolarea inteleptului , pentru a intelege "ce e rau si ce e bine" (idee budista , care implica motivul "lumii ca teatru") sau , cu alte cuvinte , detasarea de tumultul lumii , constiinta zadarniciei existentei omenesti (provenind din filosofia Eclesiastului : "Ce-a fost o sa mai fie , ce-o sa fie fie a mai fost . Nimic nou sub soare") , efemeritatea izbavirii celor nechemati (puterea lor nu poate dainui pentru ca tot "ce e val ca valul trece") , rezistenta in fata tentatiilor deoarece lumea e plina de capcane si de ispite , de care inteleptul care se remarca prin atitudine contemplativa , daca vrea sa atinga perfectiunea , trebuie sa se fereasca .

Aparuta in editia Maiorescu din 1883 , "Glosa" transmite - prin versuri cu relief aforistic si rezonanta de litanie (de rostire grava , oraculara) - sarcasmul necrutator si atesta virtuozitatea prozodica a marelui poet . Ceea ce impresioneaza este felul natural de a exprima enunturi cu caracter general , de observatie filosofica , morala sau cu caracter poetic , un ghid de conduita , transpus intr-un poem de optzeci de versuri dispuse in zece octave , cu masura de opt silabe , cu rima incrucisata , feminina cu ritm combinat , in care predomina picioarele metrice trohaice si peonice III ("Vreme /trece/vreme/vine" sau "Viitorul /si trecutul") .

Prin "Glossa" Eminescu a dat masura geniului sau . Poemul contine o magie a cuvantului si o magie a numarului opt : opt strofe ale argumentarii precedate de o strofa tema (octava) , reluata in final cu versurile in ordine inversa . Masura rafinat-populara numara opt silabe si fiecare strofa este o octava. Numarul opt semnifica "balanta universala a lucrurilor , armonia in analogia contrariilor" , este "numarul justitiei" , "al plenitudinii" , in timp ce numarul zece (prezent prin numarul total al octavelor) al strofelor este fachiric , caci "se compune din Unitatea care inseamna Fiinta" si din zero care exprima Nefiinta :"el cuprinde pe Dumnezeu si creatiunea , spiritul (etern , n.n.) si materia (efemera , n.n.)" (Ion Barbu) .

"Glossa" este expresia gnomica a unei "amaraciuni" superioare , a spiritului suficient siesi , dar mai ales este masura clasicismului poetului care atinge cel mai inalt rafinament poetic . Cugetarea filosofica se vadeste in tonul sententios al versurilor continand adevaruri verficate , deci incontestabile , in consecventa gandului si a conceptului , in echilibrul dobandit prin respectul fata de asemenea adevaruri (pe care versificatia il potenteaza) . Prima octava este strofa-tema . In ea sentimnetele , aforismele sunt grupate in versuri doua cate doua , in patru distihuri , dar conntinand substanta filosofica si la dimensiunile cate unui vers luat separat : "Vreme trece , vreme vine" sau "Ce e val ca valul trece" .

Tendinta de obiectivitate (sau de detasare de propria suferinta) a poetului , prin folosirea pronumelui "Tu" impersonal , nedefinit ("Tu te intreaba si socoate" , "Tu ramai la toate rece") implica o generalizare a concluziilor etice si cognitive si mentine treaza luciditatea omului in fata strambului mecanism al lumii . Ideea ca nici o iluzie n-are sens ("Amagit atat de-adese/Nu spera si nu ai teama") , deoarece eterrnitatea individului nu exista , este enuntata lapidar : "Ce e val ca valul trece" .

Comparatia plasticizeaza universalitatea trecerii , a curgerii , a efemerului si derizoriului , in raport cu eternitatea . Cercetarea manuscriselor eminesciene releva faptul ca poetul a pornit de la ideea vanitatii lumii , epigraful primei variante fiind "Sa dispretuiesti lumea , sa te dispretuiesti pe tine insuti , sa dispretuiesti faptul ca esti dispretuit" .
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.