Grupuri sociale

Trimis la data: 2010-10-31
Materia: Sociologie
Nivel: Facultate
Pagini: 9
Nota: 9.05 / 10
Downloads: 2
Autor: Medeea Sandu
Dimensiune: 23kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Caracterul eminamente colectiv al vietii sociale, in totalitatea componentelor si diversitatii sale isi gasesc expresia in structura grupala a societatii. Aceasta structura grupala a fost, este si va fi o permanenta a vietii sociale ca rezultat al existentei, actiunii si interactiunii umane. Primele referiri la grup le intalnim inca din antichitate. Hesiod face primele referiri la relatiile grupele atunci cand vorbeste de relatiile de vecinatate dintre oameni. Aristotel a evidentiat un alt plan al structurilor grupale si anume cel dat de rolul rudeniei in raporturile sociale si umane. Lucretius a abordat relatiile dintre oameni din perspectiva de grup.
In epoca moderna problematica grupului este abordata frecvent, mai ales in literatura, pictura, teatru, muzica. Acest fapt duce la concluzia ca arta, in general, a devansat stiinta in studiul teoretic al grupului. Analize speciale asupra grupului intalnim in spatiul european pentru prima data in scrierile lui Emile Durkheim si Georg Simmel.
Emile Durkheim, in lucrarea sa intitulata "Diviziunea muncii sociale", a cercetat procese si fenomene la nivelul grupurilor mici. A sustinut ca nasterea grupurilor este determinata de "solidaritatea organica" specifica activitatii umane.

In cadrul grupurilor apar relatii care trebuie institutionalizate pentru a inlatura conflictele intragrupale ce pot sa apara. Relatiile se clasifica in relatii informale (bazate pe solidaritatea organica) si relatii formale (constituite in principal de regulile organizarii sociale). Potrivit conceptiei sale, in organizarea grupurilor, un rol esential il joaca diviziunea muncii mai ales in distribuirea de roluri.
Georg Simmel a analizat procesul de constituire a grupurilor in raport de anumite conditii si criterii si a ajuns la concluzia ca oamenii nu pot exista decat grupa A evidentiat deosebirile dintre grupul mic si grupul mare, dintre relatia in diada si triada.

C. H. Cooley are o contributie decisiva la dezvoltarea studiului stiintific al grupului, el fiind intemeietorul teoriei despre grupul unic. C. H. Cooley a facut o delimitare clara intre grupurile mici denumite grupuri primare si celelalte grupuri desemnate a fi grupuri secundare. Sociologia ca stiinta a structurii grupale a societatii isi propune analiza si clasificarea formelor si tipurilor de colectivitati, identificarea trasaturilor si configuratiilor stabilite, realativ permanente ale acestora, tinand cont de enorma lor diversitate si perpetua lor evolutie.

Teoria si cercetarea empirica asupra grupului s-a dezvoltat in ritm foarte inalt in S.U.A., secolul al XX-lea consemnand suprematia absoluta a scolii americane in domeniul psihosociologiei grupului mic. Cauzele care explica avansul american in acest domeniu al vietii sociale sunt urmatoarele: o teoretizare excesiva a cercetarii sociologice europene de la inceputul secolului XX si particularitatile modului american de organizare si administrare a vietii sociale si publice. Societatea americana a fost si este continuu preocupata de democratie, ceea ce inseamna, in principal, asigurarea libertatii individuale.

Democratia nu se poate infaptui de unul singur ci in relatii cu altii. Aceasta perspectiva de intelegere a democratiei a determinat focalizarea eforturilor pe individ, pentru a-i asigura posibilitati neingradite de afirmare, situatie ce a descatusat energiile creatoare ale acestuia. Dezvoltarea industriala a influentat comportamentul uman si social deoarece organizarea muncii cerea in mod necesar activitatile in echipa, deci in grupuri de munca. S-a ivit problema punerii de acord intre principiile democratice si cerintele activitatii de tip industrial.

Imbinarea cerintelor democratiei, de respect pentru individ, pentru drepturile si libertatile sale cu exigentele impuse de activitatea industriala, a insemnat, in fond, realizarea unui echilibru optim intre trebuintele individuale si nevoia de eficienta, reabilitate si calitate a muncii. Patronii au inteles, in primul rand din ratiuni economice, necesitatea optimizarii conditiei sociale, materiale si psihologice ale lucratorului. De aceea au cerut cercetarii sociale o investigare psihologica si sociala a aspiratiilor, optiunilor si interesului lucratorului.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.