Grupurile sociale

Trimis la data: 2014-01-22
Materia: Sociologie
Nivel: Liceu
Pagini: 24
Nota: 8.82 / 10
Downloads: 0
Autor: Pisica irina
Dimensiune: 62kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Oamenii traiesc in grupuri. Aceasta platitudine se poate baza pe afirmatia lui Aristotel conform careia omul este "zoon politikon". Aceasta expresie, spuneau R. Boudon si Fr. Bourricaud, s-ar putea traduce nu numai "animal politic" ci si "fiinta sociala"1.
Definitii si clasificari ale grupurilor sociale
Dupa T. B. Bottmore, grupul social este un ansamblu de indivizi intre care exista relatii bine definite. Fiecare individ ia cunostinta de grup in calitatea sa de grup si de simbolurile sale2.
In conceptia lui G. Gurvitch, grupul este o unitate colectiva reala, direct observabila si bazata pe atitudini colective continue si active, avand de indeplinit o opera comuna, este o unitate de atitudini, de actiuni si de conduite care constituie un cadru social structurat, care tinde spre o coeziune relativa a formelor de sociabilitate3.
Sociologii fac distinctie intre grupuri si cvasigrupuri. Un grup social are un minimum de structura si de organizare rudimentare (reguli, rituri), un element psihologic de baza, care consta in luarea la cunostinta de catre membrii sai a existentei grupului ca atare. Familia, un sindicat, o echipa de munca, un partid sunt grupuri. Cvasigrupul este un ansamblu caruia ii lipsesc structura si organizarea si in care membrii sai pot avea, cu greu, sau nu au, deloc, cunostinta de realitatea apartenentei lor la ansamblu.

Clasele sociale, grupurile de varsta, grupurile pe sexe, multimile sunt cvasigrupuri. Frontiera dintre grupuri si cvasigrupuri este mobila si variabila. Clasele sociale isi creeaza partide politice si organizatii profesionale, femeile se organizeaza in asociatii feministe, tineretul isi creeaza organizatii cu obiective diverse. Exista mai multe moduri de clasificare a grupurilor sociale. F. T nies a clasificat grupurile sociale dupa caracteristicile particulare ale relatiilor interindividuale. El se refera la comunitate si societate sau asociatie.

T nies distinge doua forme de vointa: vointa organica si vointa arbitrara (personala sau reflexiva). Vointa organica genereaza actiuni inspirate de inima (sentimente sau pasiuni): dragoste sau ura, vitejie sau frica, bunatate sau rautate. In comunitate se manifesta vointa organica. In comunitate, individul este implicat cu toata personalitatea sa. El isi poate satisface toate sau aproape toate aspiratiile. Comunitatea este fondata pe un acord profund al ideilor si sentimentelor intre indivizi. T nies se refera la: comunitatea de sange: familie, rudenie, clan; comunitatea de loc, bazata pe vecinatate; comunitatea de spirit, bazata pe unitatea de gandire, pe concordia sentimentelor.

Comunitatea este un mod intim si personal de a trai laolalta. ?Vointa arbitrara, reflexiva, genereaza actiuni bazate pe ratiune, calcul, interes: cautarea banilor, cucerirea puterii. Legatura intr-o asociatie consta in consimtamantul rational de a urmari interese comune. Asociatia este constituita prin relatii bazate pe interese. Intreprinderile industriale, grupurile de presiune, partidele sunt asociatii. Asociatia este considerata ca fiind viata publica sau ca un grup in care se intra printr-o vointa constienta si deliberata.

Clasificarea lui Té°Šnies nu este propriu-zis o tipologie a grupurilor ci, mai ales, o tipologie a raporturilor sociale comunitare si societare. M. Duverger spunea ca este rar cazul in care un grup concret se formeaza doar pe o categorie de raporturi. Majoritatea grupurilor imbina cele doua tipuri de relatii. Dar proportia acestui amestec este variabila dupa natura grupului. Fiecare este definit dupa raporturile dominante: o comunitate este un grup in care raporturile comunitare sunt mai importante decat raporturile societare, o asociatie este un grup in care situatia este inversa, raporturile societare sunt mai importante decat cele comunitare4.

?G. Gurvitch a propus 15 criterii de clasificare a grupurilor: continut, marime, durata, ritm, dimensiunea dispersarii membrilor, baza de formare, modul de acces, gradul de exteriorizare, functii, orientare, relatiile cu societatea globala, gradul de compatibilitate intre grupuri, modul de constrangere, principiul conducerii, gradul de unitate5. Dupa continut, grupurile pot fi unifunctionale, multifunctionale si suprafunctionale. Pot fi grupuri unifunctionale: o societate comerciala, o uzina, o intreprindere, o cooperativa, o bursa de munca, o casa de asigurari sociale, grupurile de producatori, grupurile de consumatori, o orchestra, o echipa sportiva. .
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.