Hanu Ancutei - rezumatul povestirilor

Trimis la data: 2003-02-09 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 7 Nota: / 10 Downloads: 28
Autor: Ionut Gavrilescu Dimensiune: 18kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Referat despre Hanul Ancutei
Capodoperă a naraţiunii româneşti, a fost tipărită în 1928 şi deschide seria marilor opere sadovenieine. Este alcătuită din nouă povestiri, fiind cea mai strălucită creaţie lirico-epică a lui Mihail Sadoveanu. Aceste povestiri sunt relatate într-un singur loc, la Hanul Ancuţei, de către ţăranii moldoveni ce poposeau aici pentru odihnă şi petrecere, istorisind, în jurul focului, întâmplări la care au participat sau pe care le-au auzit de la alţii.

Referat despre Hanul Ancutei
Capodoperă a naraţiunii româneşti, a fost tipărită în 1928 şi deschide seria marilor opere sadovenieine. Este alcătuită din nouă povestiri, fiind cea mai strălucită creaţie lirico-epică a lui Mihail Sadoveanu. Aceste povestiri sunt relatate într-un singur loc, la Hanul Ancuţei, de către ţăranii moldoveni ce poposeau aici pentru odihnă şi petrecere, istorisind, în jurul focului, întâmplări la care au participat sau pe care le-au auzit de la alţii. Valoarea incontestabilă a acestei creaţii sadoveniene constă în frumuseţea deosebită a limbii şi vraja stilistică, observaţia realistă pătrunzătoare în surprinderea destinelor omeneşti, canoarea romantică în dezvăluirea sentimentelor şi tainelor sufleteşti, cadrul de legendă şi atmosfera poetică în care se petrec faptele povestite. De aceea, George Călinescu a asemănat « Hanu- Ancuţei » cu « Decameronul » lui Giovanni Boccaccio, având ca argument temele diverse ale povestirilor, precum şi faptul că fiecare dintre ele are un alt povestitor şi toate se deapănă într-un singur loc.

Subiectul povestirilor
« Iapa lui Vodă » este o snoavă, având începutul de basm, întâmplările petrecându-se « intr-o indepărtată vreme, demult », când oamenii au văzut « un balaur negru în nouri » şi nişte păsări mari care vesteau război şi belşug la viţa de vie. Oamenii din Ţara-de-Jos au făcut atâta vin că nu mai aveau unde să pună mustul şi-au pornit să ducă vin spre munte. Comisul Ioniţă venise la han, călare pe un « cal pintenog de trei picioare », care era calul din poveste înainte de a mânca tipsia cu jar.

Întâmplarea păovestită are legătură cu iapa din care se trăgea acest cal şi care se petrecuse pe vremea lui Mihai Vodă Sturza şi-l are ca protagonist pe comisul Ioniţă atunci când era tânăr şi când hangiţă era « cealaltă Ancuţă, mama acesteia ». După ce se odihnise la han, comisul Ioniţă urează sănătate unui boier care tocmai se oprise la han şi care-l întrebă de unde este şi încotro se duce. Ioniţă îi relatează că este răzeş din Drăgăneşti, de lângă Suceava şi avea de gând să meargă la Vodă, ca sa-i rezolve un proces pe care-l avea de mulţi ani cu un « corb mare boieresc », pentru pământul moştenit din moşi- strămoşi. Comisul Ioniţă ducea cu el toate documentele doveditoare, iar dacă nici Vodă nu-i va face dreptate, „atunci să poftească măria sa să-i pupe iapa nu departe de coadă ! ». Ajuns la Curtea Domnească, Ioniţă constată că că boierul cu care vorbise la han era însuşi Vodă. Acesta îi face dreptate şi-l întrabă ce s-ar fi întâmplat dacă nu i-ar fi rezolvat necazul. Ioniţă îi răspunse râzând : « Eu vorba nu mi-o iau înapoi.Iapa-i peste drum ! »
De aceea, spune el acum, toţi trebuie să se uite la calul său cel roib, ca la un lucru rar, pentru că el se trage din Iapa lui Vodă.

« HARALAMBIE » este povestită de călugărul Gherman, care coborâse pentru rpima oară de la schitul de munte şi se ducea la Iaşi.Toţi se uită cu uimire cum s-a ridicat « părintele Gherman din barba sa », ca şi când până atuncistătuse într-un caier uriaş, iar imaginea a fost impresionantă prin reliefarea extraordinară de sugestivă a personajului. El se născuse în satul Bozieni şi nu-şi cunoscuse tatăl, fusese crescut doar de mama lui, iar când aceasta murise, a fost trimis la Mănăstirea Durăului ca « să răscumpăr păcate trecute ». Gherman se ducea acum la biserica Sf. Haralambie din Iaşi, ca să se roage pentru iertarea păcatelor părinţilor.

Haralambie fusese « un arnăut domnesc » care se făcuse haiduc şi « mulţi boieri şi negustori şi norod » avuseră de suferit din cauza cruzimolor lui. Vodă Ipsilant a dat poruncă să fie prinşi vrăjmaşii, dar mereu biruia Haralambie, care se «trăgea pe poteci şi prin munţi » numai de el ştiute. Atunci, Domnitorul a luat hotărârea să-l trimită pe Gheorghie leondari, fratele haiducului, care era tufecci-başa, « om cinstit şi viteaz », singurul care putea să-l prindă, pentru că îi cunoştea obiceiurile şi sălaşurile. După o hăituire de opt zile, Haralambie s-a refugiat acasă la Gherman, care era copil şi-l cunoştea, pentru că venea deseori pe la el şi-l mângâia pe creştet. Abia acum îşi dă seama copilul că acesta era tatăl lui. Casa era înconjurată de oamenii lui Vodă, conduşi de Gheorghie, care, după ce şi-a somat fratele să se dea prins, « l-a păcălit cu hamgerul şi l-a doborât ».

Gheorghie s-a înfăţişat la Divan şi a pus capul fratelui său « pe năframă roşă, la picioarele lui Vodă », apoi a cerut să fie eliberat din armata domnească şi lăsat să se retragă pe « pământurile lui ». Apoi, « pentru durerea şi ispăşirea sa şi pentru iertarea sufletului cel rătăcit », a construit o biserică în Iaşi, cu hramul Sfântului Haralambie, la care se ducea călugărul Gherman să se închine pentru iertarea păcatelor părinţilor săi. După ce îşi revine din tulburarea produsă de istorisirea monahului, comisul Ioniţă le spune oaspeţilor că o să le povestească ceva « cu mult mai minunat şi mai înfricoşător ».

« BALAURUL » este povestită de moş Leonte, care văzuse balaurul atunci când era flăcău « trecut de douăzeci de ani », pe când învăţa de la tatăl său meşteşugul de « zodier şi vraci ». Trăise pe vremuri, în satul Tupilaţi, « un boier mare şi fudul », pe nume Nastasă Bolomir, care avea « o barbă mare cât o coadă de păun ». El fusese însurat prima oară cu fata unui boier, care neputând îndura « mâniile şi asprimile lui », s-a întors plângând la părinţii săi. A doua nevastă era văduva unui grec, Negrupunte, femeie frumoasă şi bogată, care a murit după doi ani, când devenise « galbănă şi ovilită ». Deşi toate femeile fugeau de boier, căruia i se dusese vestea că-i mureau nevestele, Nastasă Bolomir s-a însurat prin surprinderea tuturor, cu « o copilă ca de şaptesprezece ani », care « râdea parcă era soarele » şi pe care o adusese de la Iaşi. Cucoana Irinuţa nu se ofilea, ba, dimpotrivă, era îmbujorată şi veselă, iar boierul era din ce în ce mai posac şi-i făcea toate poftele.

Într-o zi boierul veni la tatăl lui moş Leonte ca să-i destăinuiască ruşinoasa comportare a soţiei sale, care-l înşela cu Alexăndrel Vuza, fiul vornicului şi să-l roage să-i citească în zodii. Temându-se pentru ce ar putea păţi femeia zodierul îi spune boierului că toate cele aflate de el sunt vorbe mincinoase, că Irinuţa avea să se întoarcă la Roman, aşa cum îi promisese. Zodierul se duce apoi în graba mare la hanul celeilalte Ancuţe şi-i spune că boierul îşi bănuieşte nevasta şi că el se teme pentru ce o să păţească Irinuţa la întoarcere. Hotărât să o aştepte la han pentru a o preveni, tatăl lui moş Leonte opri trăsura în care era cucoana Irinuţa însoţită de tânărul şi frumosul Alexăndrel şi le spune de primejdie.

Stiri
  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.