Hanu Ancutei de Mihail Sadoveanu

Trimis la data: 2010-03-26
Materia: Romana
Nivel: Facultate
Pagini: 10
Nota: 10.00 / 10
Downloads: 0
Autor: Alexandru_D
Dimensiune: 33kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
E o coincidenta de buna seama fericita imprejurarea ca Hanu AncuAZtei (1928), in ordine cronologica, prima sa realizare explicita si totodata clasica in materie de povestiri in rama este o carte deopotriva de sado-veniana, adica de reprezentativa pentru ansamblul operei scriitorului.
Fibra sadoveniana, in cel mai inalt grad reprezentativa, a personajelor
S-a observat, bunaoara, ca, spre deosebire de Liviu Rebreanu, care zugraveste in naratiunile sale de inspiratie rurala agricultori, sateni, asadar oameni incadrati netagaduit in comunitatea lor rustica, Sadoveanu prefera de timpuriu (vezi pescarii Zaharia Zadoinei si MaAZrin, protagonistii Crasmei lui mos Precu si, respectiv Pacatului boieAZresc) indivizi de la tara izolati de colectivitatile lor de obarsie, datorita indeletnicirii, caracterului, ori fiindca le-a fost dat sa sufere o "rana", adica o restriste, o injurie sau o opresiune.

in privinta indeletnicirii, naratorul utilizeaza in Iapa lui Voda din fruntea Hanului Ancutei pluralul repetitiv si aparent asociativ al forAZmulei - "noi toti cei de fata, gospodari si carausi din Tara-de-Sus", pe care o va relua in Fantana dintre plopi inlocuind cuvantul "gospodari" cu acela de "razesi". La o scrutare mai atenta a ocupatiei "celor de fata", observam insa ca nici "razesii" nici "carausii" nu prea sunt in majoritate: razes este comisul Ionita de la Draganesti iar carausi, cei doi convivi sositi ulterior la han: capitanul de mazali Neculai Isac si negustorul lipscan Damian Cristisor.

De fapt, singurul cu adevarat deAZdicat activitatii sale este acesta din urma, ale carui afaceri se intind hat departe pana "la un targ care se chiama Pariz"... si care tocmai soseste la han cu carele doldora de marfuri. in schimb, razesul Ionita, dupa o tinerete furtunatica, a avut parte si mai tarziu de "asezari nestatornice", trebuind sa constate ca "dusmanii", adica spoliatorii lui, "au colti lungi si ascutiti".

Cat il priveste pe fostul sau partener de aventuri, Neculai Isac, candva proprietar de oi si negustor de vinuri, acesta, "om buiac", mai mult "adulmeca pe drumuri fara odihna si fara astampar" [...], "cautandu-si dragostele". Si mai putin implicat de buna seama in muncile si preocuparile conditiei sale sociale apare Todirita Catana, razasul "fara de minte", cu suflet de mare haiduc, din Cealalta Ancuta, care crede si el ca pentru o dragoste "poate sa-si deie viata" si infrunta in chip spectaculos stapanirea.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.