Harap-Alb - Bacalaureat

Trimis la data: 2009-01-11
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 5
Nota: 7.69 / 10
Downloads: 2730
Autor: Anonim
Dimensiune: 13kb
Voturi: 89
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Harap-Alb - Bacalaureat - BASMUL POPULAR este o operă epică în proză care pune în valoare conflictul dintre bine şi rău. Acesta este susţinut de către un erou posesor al unor calităţi excepţionale / supraomeneşti.
Harap-Alb - Bacalaureat - Acest tip de luptă este dus în LUMI PARALELE: fantastică / reală (cu valorificarea subcategoriilor fantasticului). Caracterul formativ al basmului popular este dat de finalul moralizator (victoria binelui).

Harap-Alb - Bacalaureat - Structura basmului popular urmăreşte în succesiune, într-o înşiruire relativ clasică aceleaşi motive (schema lui PROPP). Echilibrul compoziţional este asigurat de existenţa unor formule stereotipe cu FUNCŢII PRECISE: formula iniţială care are rolul de a face transpunerea într-o lume deosebită, scoasă de sub incidenţa timpului; formule mediane (dinamizează acţiunea şi fac legătura între momentele subiectului) şi formula finală care închide lumea basmului într-o buclă spaţio-temporală.

Toate aceste elemente sunt realativ alterate în condiţiile unui basm cult, mai ales când autorul îşi însuşeşte tiparele populare, dar propune o operă de creaţie cu puternică amprentă personală (+caracterizarea lui Gană despre Creangă).

Deşi în „Povestea lui Harap-Alb” – operă de creaţie prin excelenţă – este schimbat tiparul de construcţie specific basmului popular, elementele care încadrează proza în clasicism şi realism sunt dominante.

Abaterea porneşte chiar de la titlu: „Povestea lui Harap-Alb” selectează de la început o anumită secvenţă din viaţa personajului principal (de obicei se focalizează pe vârsta maturizării). De aceea, odată cu descifrarea titlului se impune operei structura de Bildungsroman.

Abaterea de la model se face şi prin ignorarea voită a fantasticului. Chiar de la formularea iniţială se ignoră total trecerea într-o altă dimensiune spaţială şi temporală.

Printr-o expoziţiune clasică, naratorul informează despre locul acţiunii (la capătul lumii, într-o împărăţie) şi despre timpul vag, dar existent în limitele cronologicului (odată, cândva).

Prezentarea personajelor simulează tiparul popular: un crai are trei feciori, în timp ce fratele său Verde Împărat are trei fete. S-a remarcat, totuşi, faptul că niciunul dintre personaje nu se comportă precum cele dintr-un basm popular, ci seamănă la comportament cu cei din spaţiul rural, asemător ţăranilor humuleşteni.

Intriga pare să fie lansată în mod tradiţional de lipsa unui moştenitor masculin la curtea lui Verde Împărat. Credicions simulării tiparului popular, Creangă urmează, cel puţin la început înşiruirea motivelor tradiţionale. Pentru că fiii cei mari nu se dovedesc vredinici de a deveni urmaşi la tron (se sperie de pielea de urs în care era îmbrăcat tatăl la ieşirea din cetate) mezinul se hotărăşte să spele ruşinea familiei.

Prâslea este însă un novice şi nu are înţelepciunea necesară pentru a face faţă singur aventurii în care s-a lansat. Se ajunge astfel la cea mai importantă deplasare de accent din basmul cult : conflictul nu se dă între forţele Binelui şi ale Răului, ci între personajul principal şi provocările vieţii – mai precis între propriile slăbiciuni şi nevoia de supravieţuire.

Din acest motiv critica a observat că nu există un pol negativ real în opera lui Creangă. Personajele care simulează forţele malefice au o funcţie bine determinată: chiar dacă par adversari sau „impostori” – Spânul – ele au rolul de a-l pune în diverse situaţii pe protagonist, menite să deruleze procesul de maturizare. De aceea adevărata intrigă se dovedeşte apariţia Spânului şi nesocotirea sfatului dat de crai fiului său.

Substratul acestei intrigi este de fapt lipsa de experienţă a mezinului „boboc în felul lui la trebui de aistea”. Toată experienţa maturizării este descrisă într-o buclă experimentală: ea începe cu faptul că nu reuşteşte să distingă aparenţa de esenţă – adevărata faţă a Spânului (dincolo de vorbele mieroase) şi se încheie când distinge fata împăratului de dublul acesteia.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.