Harap Alb apartenenta la basm

Trimis la data: 2011-05-16
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 4
Nota: 9.57 / 10
Downloads: 1326
Autor: Danadana dana
Dimensiune: 11kb
Voturi: 46
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Referat despre Harap Alb apartenenta la basm
Numit de junimisti "scriitor poporal", Ion Creanga se infatisaza cititorului modern ca un autor rafinat, perfect stapan pe universul artei sale, scrierile lui avand acea constructie in care totul se supune unui model interior, nimic nefiind pus la intamplare in text. Opera literara "Povestea lui Harap Alb" se inscrie in categoria basmelor fantastice alaturi de "Povestea porcului". Basmul este o creatie epica in proza, deliberat fantastica, care nareaza intamplari fantastice, ale unor personaje imaginare aflate in lupta cu forte nefaste si pe care, in cele din urma, ajung sa le biruie .
Basmul are radacini mitice si propune povestea unei initieri .Pe langa aceste trasaturi, in basmul cult mai intalnim si trasaturi specifice stilului si mentalitatii autorului . "Povestea lui Harap Alb" intruneste toate trasaturile distinctive ale unui basm cult.

Din basmul popular sunt pastrate: schema initiatica, conflictul dintre bine si rau, conventia fantastica, incercarile prin care trece eroul, unele personaje si simboluri, formele stereotipe (initiale, mediane si finale, motivele (casatoria,muncile,incercarea puterii,petitul,proba focului etc.)

Structura narativa conserva schema initiatica a basmului popular urmarind functiile esentiale inventariate de folcloristul rus Vladimir I.Propp in ,,Morfologia basmului". Astfel, situatia initiala semnaleaza existenta unei lipse care se cere remediata prin plecarea eroului din spatiul cunoscut catre un spatiu necunoscut, nu insa inainte de a fi selectat si inzestrat cu unelte si instrumente magice.
Plecarea propiu-zisa este insotita de o interdictie care va fi incalcata ulterior.

In deplasarea spatiala dintre cele doua imparatii eroul este inselat printr-un viclesug de catre falsul erou si impreuna cu acesta soseste incognito in cealalta imparatie unde falsul erou emite pretentii neintemeiate si il supune pe adevaratul erou unor incercari grele pe care acesta reuseste sa le depaseasca.

In cele din urma eroul este recunoscut iar falsul erou demascat si pedepsit urmand, ca ultima functie, casatoria eroului.

In basmul nostru lipsa este reprezentata de inexistenta urmasilor de sex masculuin la tron a lui Verde Imparat care ii cere fratelui sau, Craiul, sa-i trimita pe unul dintre feciorii sai. Craiul le aduce la cunostinta aceasta si feciorii cei mari se grabesc sa se ofere dar Craiul ii supune la o proba initiala. Deghizindu-se in urs ii asteapta la capatul unui pod si le apare brusc in fata speriindu-i si determinindu-i astfel sa sa intoarca in spatiul consacrat.

Lupta cu tatal deghizat in urs capata valente mitice si putem vedea in aceasta mai degraba un transfer energetic prin care tanarul neofit urmeaza sa fie inzestrat cu puterile animalului totem. De aceasta proba reuseste sa treaca doar mezinul care se pregateste sa se ia la tranta cu tatal sau si primeste de la acesta un insemn, blana ursului, ce-i va folosi intr-una din incercari.

Interesant este modul in care se autoselecteaza mezinul care, dupa vorbele ironice ale tatalui la adresa lipsei de curaj a fratilor, plange simtindu-se neputincios. In acest moment apare un prim personaj miraculos, Sf.Duminica care indeplineste functia de mistagog indrumandu-l si ajutandu-l pe erou. Imaginea Sfintei nu este o inventie a scriitorului ci are radacini in credintele populare care confirma legatura acesteia cu Dumnezeu.

Ea ii furnizeaza eroului informatia ca nu va reusi in intreprinderea sa daca nu ii va cere tatalui insemnele puterii din tineretea sa: armele, calul, hainele. Acestea simbolizeaza calitati spirituale ereditare de care neofitul va avea nevoie in drumul sau.

Desi pleaca de la un model folcloric, Creanga se indeparteaza fundamental de acesta prin modificarile facute la nivelul compozitie si al personajelor . Un element compozitional distinct de basmul popular este formula initiala ,,Amu cica a fost odata". Daca in basmul popular formula plasa actiunea intr-un timp nedefinit al inceputului si vorbea de caracterul unic, exceptional al faptelor aici timpul este unul nu foarte indepartat iar faptele si-au pierdut caracterul exceptional.

Deznodamantul evenimentelor, insa, este in conformitate cu stereotipia basmului popular deoarece binele trebuie sa invinga raul iar eroul, care a parcurs deja drumul initierii, trebuie sa acceada la statutul de initiat suprem simbolizata in basm prin functia de imparat. Acest deznodamant nu trebuie confundat cu finalul textului deoarece finalul canonic (ce contine motivul nuntii imparatesti) este insotit de o formula de incheiere particularizata, insa, prin nota de umor a autorului ,, Si mai fost-au poftiti la nunta crai, craiese si-mparati, oameni de sama bogati, s-un pacat de povestariu, fara bani in buzunariu.(...)"
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.