Heptameronul de Margareta de Navarra

Sa remarcam dintru inceput ca ardoarea aceasta admirabila razbate cu putere chiar din paginile introductive ale cartii. Dorind, spre exemAZplu, sa sugereze splendoarea f 252d310c 9;ra pereche a pajistii adoptate ca ambiAZanta de catre noii companioni de nevoie, ea isi invoca, drept incununaAZre a superlativului, maestrul: "era, intr-adevar, atat de frumoasa si de placuta incat numai un alt Boccaccio ar fi putut s-o zugraveasca dupa chipul si asemanarea ei". Si tot astfel, amintind, cu putin inainte, traAZducerea mai noua a Decameronului (realizata in 1544 la cererea ei insesi de catre Antoine le Macon),

ea observa, cu o caldura deloc cenAZzurata, ca scriitorul italian se bucura de o asemenea pretuire la Curtea regala a Frantei "incat Boccaccio insusi, daca ar putea sa le auda lau-dele, acolo unde se gaseste, ar invia din morti".Aceleasi resurse de entuziasm si generozitate explica, pare-se, protectia aratata unora din contemporanii sai ajunsi la stramtoare, persecutati sau nevoiasi, teologi protestanti (fara a-si abandona crezul catolic) de catre aceasta Marguerite d'Angouleme, ducesa d'Alencon

iar apoi regina a Navarrei prin cea de a doua casatorie cu Henry II d'Albret si sora a nelinistitului rege francez Francois I (prototipul moAZnarhului din Le roi s 'amuse de Victor Hugo si al ducelui din opera Rigoletto de Verdi), in favoarea caruia, dupa infrangerea lui suferita la Pavia si intemnitarea-i la Madrid, ea intreprinde in 1525 o utila calatorie diplomatica in Spania, menita sa-l elibereze din captivitate. Disponibilitatea coincidea cu aceeasi marinimie curajoasa

(caci n-au ocolit-o dezaprobarile rostite de la inaltimea amvonului sau sagetile unor piese de teatru nefavorabile) care i-a fost principalul resort al vietii. De altminteri, precum vom vedea numaidecat, pecetea acestei atitudini participative poate fi intalnita si in tesatura scrierii ei de capetenie. Sa-i desprindem in continuare atributele distinctive.intre lealitatea traditionalista si discreta intentie inovatoare inchegarea grupului de participanti la noul festin epic urmeaza inAZdeajuns de vizibil precedentul italian.

Reintalnim asadar iarasi o coAZmunitate constituita incidental prin abaterea celor care o compun de la rosturile lor. Niste vilegiaturisti sositi in statiunea Cauterets din Pirinei sunt surprinsi pe drumurile de intoarcere spre casa din acelasi tinut montan de niste ploi napraznice si puhoaie, comparabile, observa auAZtoarea, cu potopul lui Noe. Greu incercatii calatori, ajunsi la ananghie nu numai din pricina vremii potrivnice dar si a asalturilor unor talhari de drumul mare, reusesc totusi sa gaseasca liman la manastirea Maica Domnului din Serrance.