Iancu de Hunedoara

Trimis la data: 2006-03-28
Materia: Romana
Nivel: Gimnaziu
Pagini: 3
Nota: 7.12 / 10
Downloads: 4388
Autor: Virgil onescu
Dimensiune: 17kb
Voturi: 262
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Iancu de Hunedoara a fost rasplatit de catre Vladislav I cu demnitatea cea mai importanta aceea de voievod al Transilvaniei, în 1441. În acest fel el a reusit sa impuna regatului Ungariei o linie politica antiotomana,iar conflictele din Europa Centrala cu Frederic III de Habsburg (1440-1493) si cu Jan Jiskra, aliatul acestuia si adevaratul stapân al Slovaciei au trecut pe un alt plan.Iancu de Hunedoara
Iancu de Hunedoara - Astfel, marile actiuni militare antiotomane ale lui Iancu de Hunedoara, caracterizate printr-o îndrazneala putin obisnuita în acea vreme, încep în 1441, când el înfrânge în teritoriul sârbesc, pe Ishak, beiul de Semendria .

Iancu de Hunedoara - Apoi, în anul urmator, Iancu a facut fata unei puternice ofensive otomane, dupa înfrângerea de la Sântimbru (18 martie), el reusind sa-l zdrobeasca complet, lânga Sibiu, pe Mezid, beiul de Vidin (22 martie), iar la 2 septembrie sa obtina o noua mare victorie pe râul Ialomita, împotriva beilerbeiului Rumeliei, Sehabeddin, victorie care a marcat începutul luptelor sale ofensive împotriva turcilor

Pentru politica sa ofensiva antiotomana, Iancu avea nevoie de liniste la granitele apusene si de cooperarea cât mai multor puteri crestine. Linistea a fost obtinuta prin încheierea, în vara lui 1443, a unui armistitiu pe doi ani cu Frederic III de Habsburg, tutorele, dupa moartea reginei Elisabeta, al viitorului rege al Ungariei, Ladislau V Postumul (1453-1457).

În schimb , sprijinul puterilor crestine lasându-se asteptat, Iancu, împreuna cu regele Vladislav I, a trecut la ofensiva. “Campania cea lunga”, una dintre cele mai stralucite realizari militare ale vremii, pe care voievodul transilvan a condus-o împotriva turcilor din sudul Dunarii, la sfârsitul anului 1443 si începutul lui 1444 a contribuit la declansarea rascoalei antiotomane a poporului albanez, condusa de Skanderbeg, la declansarea altor rascoale antiotomane în Balcani si la clarificarea pozitiei puterilor crestine apusene în privinta sprijinului pe care aveau sa-l acorde luptei antiotomane pe viitor.

Nu toate puterile crestine erau dispuse sa se angajeze în lupta antiotomana. Dintre cele apusene, pentru ca nu se punea problema celor rasaritene, aflate deja în lupta cu turcii, au raspuns pozitiv, datorita unor interese specifice, în afara papalitatii, Alfons V de Aragon si Neapole (1416-1458), Venetia si ducatul Burgundiei.

Daca pentru ducele burgund, Filip III cel Bun, cruciada continua sa reprezinte o manifestare a spiritului cavaleresc medieval , pentru Alfons V , la fel ca si pentru Venetia , cruciada reprezenta o modalitate de a-si apara propriile interese comerciale, politice si militare în Mediterana Orientala si Peninsula Balcanica.

Pentru ei, popoarele si statele crestine din aceste zone puteau fi tot atât de periculoase ca si turcii otomani, iar cu acestia se putea ajunge la acorduri si tratate care sa le protejeze interesele mai bine decât lupta deschisa. Un exemplu de stat italian care a promovat cu consecventa aceasta a doua cale, de colaborare si întelegere cu turcii, a fost Genova.

Daca înainte de “Campania cea lunga” Alfons V si Venetia au raspuns la chemarea pentru cruciada lansata de papa Eugen IV la 1 ianuarie 1443 , cu promisiuni referitoare la trimiterea unor flote, promisiuni neacoperite, dupa stralucitele victorii ale lui Iancu de Hunedoara situatia s-a schimbat, victoria împotriva turcilor si alungarea acestora din Europa parând a fi fapte aproape împlinite. Apatia si lipsa de dorinta de a lupta cu turcii s-au transformat cu o rapiditate extraordinara într-o nerabdare periculoasa de a da lovitura de gratie Imperiului otoman.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.