Iliada

Trimis la data: 2008-01-20
Materia: Romana
Nivel: Liceu
Pagini: 4
Nota: 9.04 / 10
Downloads: 18
Autor: Sabin Alexandru
Dimensiune: 21kb
Voturi: 548
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Războiul troian a fost un conflict militar din antichitate, între ahei şi oraşul Troia. Conform mitologiei greceşti, acest război a izbucnit după ce Paris, prinţul Troiei a răpit-o pe Elena, soţia lui Menelaus, regele Spartei. Acest conflict este unul din cele mai importante evenimente din ciclul de mituri elene printre acestea numărându-se marile epopei antice, Iliada şi Odiseea, ambele scrise, de Homer.
Cauzele războiului troian sunt complexe, în ele au fost antrenate chiar şi zeităţile Olimpului. Se spune că în timpul nunţii zeiţei Thetis cu Peleu, un rege din Tesalia, în timp ce zeii dănţuiau, şi-a făcut apariţia Eris, personificarea discordiei, care nu fusese invitată, şi a aruncat un măr de aur (mărul discordiei) pe care era scris „Celei mai frumoase”. Văzând mărul, Atena, Hera şi Afrodita l-au revendicat, fiecare susţinând că le întrece în frumuseţe pe celelalte două.

Văzând că nu pot ajunge la o înţelegere, cele trei zeiţe au hotărât să ceară o opinie obiectivă. De aceea l-au ales ca arbitru pe prinţul troian, Paris. Paris i-a oferit în cele din urmă mărul Afroditei, după ce aceasta i-a promis ca soţie pe cea mai frumoasă femeie pământeană, Elena. Zeiţa a făcut-o pe Elena să se îndrăgostească de Paris şi să fugă cu el în Troia. Agamemnon, regele cetăţii Micene a hotărât să răzbune onoarea fratelui său, Menelaus, printr-un război îndreptat împotriva cetăţii troiene.

De altfel relaţiile dintre Troia şi restul Greciei erau oricum tensionate. Războiul dintre troieni şi ahei a durat zece ani, timp în care mulţi eroi au murit şi din tabăra Eladei (Patrocles, Ahile, Aiax) şi din cea a Troiei (Hector, Paris). Într-un final, aheii reuşesc să pătrundă în cetate, prin vicleşugul Calului Troian. Lipsiţi de milă, ei masacrează populaţia şi profanează templele, ceea ce va atrage mânia zeilor mai târziu.

Timp de 9 ani grecii au asediat Troia. În al 10-lea an soseşte în tabăra grecilor Chryses, preot al lui Apollo săgetătorul şi îi roagă pe greci să i-o înapoieze pe fiica lui Chryseis, care era sclava lui Agamemnon în scimbul unei mari sume de bani. Însă Agamemnon nu este de acord iar preotul îi cere ajutorul lui Apollo. Acesta îi ascultă rugămintea şi aruncă o molimă asupra soldaţilor. Mulţi greci au murit de ciumă.

Eroul Ahile află că Apollo s-a răzbunat pentru jignirea adusă preotului său şi că va putea fi îmblânzit doar dacă o vor inapoia pe Chryseis tatălui ei şi vor jertfi 100 de boi. Ahile se ceartă cu Agamemnon şi cel din urmă cere în schimbul sclavei sale pe Briseis, sclava lui Ahile. Agamemnon înapoiază pe Chryseis tatălui ei, aşa că Apollo alungă molima din tabăra grecilor, dar când Agamemnon trimite după sclava Briseis, Ahile îi cere ajutorul lui Zeus să-l pedepsească pe Agamemnon pentru jignirile aduse.

Dar acesta pleacă la un ospăţ unde Hera îi cere socoteală pentru ajutorul ce-l va da troienilor şi incepură să se certe, dar zeul Hefaistos le spune că nu are rost să se certe pentru nişte muritori şi petrecerea ţinu până la asfinţit când tot Olimpul se cufundă într-un somn liniştit.

Pe Olimp doar Zeus nu dormea dintre toţi zeii şi i se infaţişează în vis lui Agamemnon şi îi spune să pornească cu grecii o luptă împotriva troienilor. Când Agamemnon se trezeşte porneşte lupta, dar Hera temându-se, o trimite pe Atena pentru a o opri. Ajunsă în tabăra grecilor se duce la Ulise şi îi porunci să-i împiedice pe greci să părăsească lupta.
Ulise îi îndeamnă pe greci să nu ridice asediul cetăţii, căci dacă se vor întoarce în patrie fără să cucerească Troia, vor fi consideraţi laşi, dar bătrânul Nestor le vorbeşte şi îi îndeamnă să lupte, aşa că oştenii, conduşi de comandantul lor porniră spre câmpul de luptă.

Iris, vestitoarea zeilor, vesteşte troienilor apropierea grecilor.Când oştile erau faţa în faţă, Paris iese din rândul troienilor şi intreabă pe greci dacă vreunul indrăzneşte să se lupte cu el. Menelaos iese din randul grecilor pentru a se lupta cu el şi cere ca indiferent cine va câstiga după luptă să se facă pace. Însa pentru că nu avea încedere în Paris, el ceru sa vina tatal lui Priam, să jure că va duce la îndeplinire inţelegerea.

După ce Priam a făcut jurămintele a început lupta. Menelaos îl loveşte cu suliţa, dar Paris scapă şi apoi îl loveşte puternic cu spada. Rămas fără sabie, Menelaos îl apucă de coif şi îl târâ spre greci. Dar Afodita îi vine în ajutor lui Paris şi acesta scapă. Menelaos este numit învingător de către Agamemnon.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.