Imaginea si cuvantul

Trimis la data: 2010-05-06
Materia: Romana
Nivel: Facultate
Pagini: 31
Nota: 7.87 / 10
Downloads: 0
Autor: Dana Rzboiescu
Dimensiune: 56kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Ori de cite ori s-a incercat sa se faca o separare neta intre Evul Mediu si Renastere, limita parca tot fugea inapoi, in toiul Evului Mediu s-au observat forme si miscari care pareau ca poarta pecetea Renasterii, iar notiunea de Renastere, pentru a cuprinde si aceste fenomene, a tot fost extinsa, pina ce si-a pierdut toata forta de expansiune . Dar si afirmatia inversa este valabila: cine cerceteaza spiritul Renasterii in sine, fara nici o schema preconceputa, gaseste in el mult mai mult material "medieval" decit parea ca admite teoria.
Totusi, este necesar ca notiunii de Renastere (care nu contine in sine, ca Evul Mediu, un hotar cronologic limitativ) sa i se redea pe cit posibil semnificatia initiala. Este absolut condamnabil ca, luindu-se dupa Fierens Gevaert si altii, sa-i punem pe Sluter si pe Van Eyck in Renastere. Au iz medieval. Si chiar sint medievali, dupa forma si continut. Dupa continut, pentru ca in material, in gindire si in destinatie, arta lor n-a lepadat nimic din ce era vechi si n-a adoptat nimic nou.

Dupa forma, pentru ca tocmai realismul lor strict si stradania lor de a transpune totul in imagine cit mai concret posibil constituie maturizarea completa a veritabilului spirit medieval. Asa l-am vazut, de altfel, actionind in gindirea si in reprezentarea religioasa, in formele de gindire ale vietii cotidiene si pretutindeni. Acest realism minutios este o trasatura pe care Renasterea, in deplina ei desfasurare, adica in cinquecento-ul italian, o sacrifica, in timp ce quattrocento-ul o mai impartaseste cu nordicii.

In Franta si in tarile burgunde, arta plastica si literatura secolului al XV-lea, oricita frumusete ar contine, nu exprima aproape deloc spiritul nou. Ele slujesc spiritul in declin; isi au locul lor in sistemul bine inchegat al gindirii medievale. Cu greu isi mai gasesc alta menire decit figurarea si impodobirea completa a unor reprezentari indelung cugetate. Gindirea pare epuizata, spiritul asteapta o noua fecundare.

Faptul ca din imensa majoritate a acelei literaturi s-a evaporat pentru noi orice savoare si splendoare, in timp ce arta ne misca mai adinc decit l-a putut misca vreodata pe contemporan, se explica prin deosebirea fundamentala dintre efectul artei si cel al cuvintului. Ar fi, de altfel, prea comod si totodata prea absurd, ca explicatia s-o cautam in calitatea talentelor si sa credem ca poetii, cu exceptia lui Villon si a lui Charles d'Orleans, au fost toti niste viAZsatori conventionalisti, iar pictorii genii.

Acelasi mod de a crea forme duce, in arta plastica si in literaAZtura, la efecte foarte diferite. Pictorul, chiar daca se margineste la simpla redare in linie si culoare a unei realitati exterioare, mai pune totusi, intotdeauna, in afara de acea imitatie pur formala, ceva din ceea ce nu s-a exprimat si nu se poate exprima. Dar daca poetul nu are alt ideal decit sa exprime in cuvinte o realitate vizibila sau gata gindita, atunci epuizeaza, ufacele cuvinte, toata comoara a ceea ce nu s-a exprimat.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.