Imnul

Trimis la data: 2006-02-27
Materia: Romana
Nivel: Gimnaziu
Pagini: 2
Nota: 8.34 / 10
Downloads: 2160
Autor: Eugen vasi23
Dimensiune: 9kb
Voturi: 203
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Imnul este o specie a genului liric.Este o creatie in versuri, in care autorul preamareste, in cuvinte solemne, patria, eroii, evenimentele cruciale din viata natiunii.De obicei, in imn autorul explica sentimentele unei colectivitati, unui popor.Inrudit cu Oda, imnul era initial un cantec de biruinta.In antichitate, imnul era un poem inchinat eroilor legendari sau un cantec religios inchinat zeilor. Ulterior s-a ajuns la imnurile nationale, unele avand caracter revolutionar, in aceasta ultima categorie intrand si poezia “Desteapta-te, romane!” de Andrei Muresanu.
Ca specie literara, imnul prezinta mai multe trasaturi: este o poezie lirica, exprimand sentimentele unei persoane sau unei colectivitati, autorul preamareste patria, eroii, momentele importante din viata natiunii, tonul solemn. Pe muzica lui Anto Pann “Desteapta-te, romane!” a fost cantata in ocazii solemne si a devenit, dupa 1989, imnul nostru national.

Poezia “Desteapta-te romane!” se incadreaza in genul liric, intrucat autorul isi exprima, in mod direct si nemijlocit, propriile sentimente: patriotismul (concretizat in dorinta “trezirii” in lupta impotriva robiei), mandria pentru o descendenta ilustra, sentimentul apartenentei la un neam de viteji, peste care se arcuieste umbra marilor strabuni.Constiinta ca a sosit momentul marii Uniri a tuturor romanilor se degaja din ce in ce mai mare parte a acestor versuri solemne.

Titlul este alcatuit din verbul “a destepta”, la modul imperative, caruia i se adauga substantivul “roman” in cazul vocativ. Chiar daca este la singular autorul li se adreseaza tuturor romanilor.Indemnul adresat in titlu este intarit prin folosirea semnului exclamarii si prin repetare. Prima metafora a textului : “somnul cel de moarte” semnifica inertia in fata unui destin tragic pe care li l-au hrazit romanilor “barbarii de tirani”. Anul 1848 fiind asteptat ca an de mari prefaceri, poetul considera ca soarta romanilor s-ar putea schimba(“Acum ori niciodata”), daca ei insisi vor participa la revolutie.

In strofa a II-a, indemnul adresat romanilor in titlu isi gaseste motivarea in originea lor romana. Numele imparatului Traian, “triumfator in lupte” este pomenit ca un simbol al vitejiei strabune, prelungite in prezent ca o Coloana a Infinitului:”Ca-n aste mai curge un sange de roman”.

In strofele a III-asi a IV-a, contemporanii poetuluisi intemeietorii de tara sunt legati, peste timp, prin aceeasi dorinta de libertate.Primii, infatisati prin comparatia “cum stau ca brazi in munte voinici sute de mii” sunt gata sa ia parte, printr-un gest istoric maret, la schimbarea de destin asteptata: inaintasii, infatisati prin numele ilustre ale lui Mihai Viteazu, Stefan cel Mare si Matei Corvin, reprezinta modele demne de urmat.

Enumeratia “batrani, barbati, juni, tineri, din munti si din campii”, care incheie strofa a treia sugereaza imaginea stilizata a poporului si a pamantului romanesc.Pentru toti acestia nu poate exista decat o singura optiune, proclamata puternic si prenar: “Viata-n libertate, ori moarte! striga toti”.

In strofa a V-a, indemnul adresat romanilor in titlu isi gaseste o noua justificare: implinirea visului de unire al tuturor celor care erau separati vremelnic de o istorie oarba. In semnele acestei istorii sunt Milcovul si Carpatii peste care romanii isi vor da mana, in mod simbolic: Dar noi, patrunsi la suflet de sfanta libertate, / Juram ca vom da mana sa fim pururea frati!”.

In strofa a VI-a, apare cea mai frumoasa metafora a textului: metafora a tarii – mama “vaduvita, de la Mihai cel Mare prin ruperea in trei parti a statului unitar roman faurit la 1600, de catre Mihai Viteazu.Devenita acuma personaj de proportii mitologice, tara mama isi cheama fiii sa treaca “prin sabie si foc” pentru a realiza visul Unirii si pentru a-si cuceri libertatea.Acum, imaginea mamei care “blasta-ma cu lacrimi in ochi pe tradatori”, devine mareata si impresionanta.De ea se leaga si imprecatiile din strofa urmatoare “De fulgere sa piara, de trasnet si pucioasa, / Oricare s-ar retrage din gloriosul loc”, menite sa-i pedepseasca pe toti cei care nu vor raspunde la chemarea Tarii.

In strofele a VIII-a si a IX-a, rememorand razboaiele cu turcii, exprimate prin sinecdota “iataganul barbarei semilune”, autorul anunta inca o primejdie: “pierderea limbii romane”. Intr-un moment istoric pe care-l considera propice, autorul indeamna la savarsirea Unirii si la dobandirea libertatii : “Romani din patru unghiuri, acum ori niciodata / Uniti-va in cuget, uniti-va-n simtiri!”

Libertatea fiind sacra pentru orice popor, preotii sunt indemnati sa conduca, avand crucea “in frunte”, “oastea crestina” a luptatorilor. Integrat in aceasta oaste ale carei ganduri le exprima, poetul glorifica jertfa : “Murim mai bine-n lupta”, “in glorie deplina”, care este preferabila vietii din sclavie. Din cele spuse pana acum se poate reliefa ce-a de-a doua trasatura a imnului: poetul preamareste patria, figurile ilustre ale neamului, momentele de glorie din istorie. Tonul poeziei este profetic si solemn, versurile au o cadenta grava potrivita cu mesajul autorului.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.