Incercare de definire a visului

Trimis la data: 2004-05-17
Materia: Psihologie
Nivel: Liceu
Pagini: 8
Nota: 9.92 / 10
Downloads: 2837
Autor: Catrinel
Dimensiune: 26kb
Voturi: 194
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Încep acest eseu despre “vis” cu o noţiune care poate părea mai departe de conceptual de vis decât multe altele, dar este primul cuvânt în afară de Freud care îmi vine în minte atunci când mă gândesc la ce înseamnă visul.Omul utilizează cuvântul scris sau vorbit pentru a transmite mesaje celor din jur. Limbajul său este plin de simboluri, dar el foloseşte, semne sau imagini care nu sunt strict descriptive, precum abrevierile, succesiunile de iniţiale(ONU, UNICEF), nume de medicamente.
"Omul rationeaza astazi în vis precum rationa omenirea în stare de
veghe acum mai multe mii de ani. Visul ne duce înapoi catre stadiile
îndepartate ale civilizatiei, si ne ofera un mijloc pentru a le
întelege mai bine"

Nitzsche

Încep acest eseu despre "vis" cu o notiune care poate parea mai
departe de conceptual de vis decât multe altele, dar este primul
cuvânt în afara de Freud care îmi vine în minte atunci când ma gândesc
la ce înseamna visul.

Omul utilizeaza cuvântul scris sau vorbit pentru a transmite mesaje
celor din jur. Limbajul sau este plin de simboluri, dar el foloseste,
semne sau imagini care nu sunt strict descriptive, precum abrevierile,
succesiunile de initiale(ONU, UNICEF), nume de medicamente. Toate
acestea nu au semnificatie prin ele însele, însa au capatat
semnificatie prin folosirea lor generalizata. Acestea nu sunt
simboluri ci semne care conduc numai la obiectele carora le sunt
asociate.

Simbolul este un termen, nume sau imagine care, chiar si atunci când
ne sunt familiare în viata cotidiana, poseda totusi implicatiile care
se adauga la semnificatia lor conventionala. Simbolul implica un
oarecare necunoscut, ascuns pentru noi, un sens în plus fata de cel
evident si imediat. Cuvintele, imaginile simbolice, au un aspect
"inconstient" mai vast, care nu s-a definit niciodata cu precizie si
nici nu a fost explicat pâna la capat.

Deoarece o multime de lucruri se situeaza dincolo de limitele
întelegerii umane utilizam constant termeni simbolici pentru a
reprezenta concepte pe care nu putem nici sa le definim si nici sa le
întelegem complet. Chiar perceptia realitatii este incompleta, omul nu
percepe niciodata totul pentru ca simturile îi limiteaza perceptia sa
asupra lumii înconjuratoare. Iar atunci când simturile lui
reactioneaza la fenomenele reale la senzatii vizuale sau auditive,
sunt transpuse din domeniul realitatii în cel al mintii si astfel
devin realitati psihice cu o natura incomplet cognoscibila.

Apoi la aceste aspecte inconstiente ale personalitatii noastre
constiente trebuie sa adaugam evenimentele de care nu am luat
cunostinta în chip constient. Noi le-am înregistrat, fara stirea
noastra, si putem sa luam constiinta de ele prin reflectarea profunda,
sau când vor tâsni mai târziu din inconstient ca o gândire de mâna a
doua. Aceasta gândire se poate manifesta sub forma unui vis.

Aceasta este pe scurt un traseu posibil de a ajunge la conceptul cheie
al acestei lucrari. Iar daca atunci când spui vis de gândesti la
Freud, aflam ca si el s-a gândit la simbolul visului.

În inegalabila sa lucrare dedicata viselor si interpretarii lor în
psihanaliza, Traumdeutung, Freud aminteste si de faimoasele "chei de
vise", aceste adevarate manuale de interpretare de uz comun. Apreciind
faptul ca mentalitatea populara acorda viselor semnificatie, spre
deosebire de savantii contemporani lui, care nu vedeau în ele decît
manifestari nervoase aberante, Freud nu întîrzie însa sa le puna
într-o lumina critica.

O "cheie a viselor" este, în fapt, o "metoda de descifrare", "întrucît
trateaza visul ca pe o scriere secreta, caz în care fiecare semn este
tradus printr-un semn corespondent, cu ajutorul unei chei sigure"

Iata cum am putea utiliza o asemenea "metoda de descifrare". Sa zicem
ca am visat urmatoarele: Am mers la gara sa iau trenul si am
descoperit brusc ca mi-am uitat bagajele . Deschid o "cheie a viselor"
si aflu ca: "mersul cu trenul" înseamna "un necaz care te paste de
unde nu te astepti". "Bagajele" sînt "o veste buna" sau "îmbogatire
rapida, neas- teptata". "A uita" (bagajele) - "ceva de care nu stii
dar vei afla la timpul potrivit"; "veste" ("de peste mari si tari").
Interpretarea visului nu este greu de elaborat daca construiesc o
relatie logica între toate aceste elemen- te: Îmbogatire peste noapte
în urma unei nenorociri (probabil un deces) a unei persoane (rude)
îndepartate; mostenire etc.simbolurile folosite în vis servesc de cele
mai multe ori la a ascunde personae, parti ale corpului vizând
sexualitatea. De axemolu organelle genitale utilizeaza o colectie de
simboluri bizare si obiecte ciudate: arme ascutite, obiecte lungi si
rigide, trunchi de arbori, bastoane, pentru organelle sexuale
masculine, iar pentru cele feminine: dulapuri, cutii, masini, sobe,
camere. Cunoasterea simbolurilor ne poate ajuta la traducerea a ceea
ce ramâne neclar în continutul manifest al visului.

Sigmund Freud este primul care a încercat sa exploreze empiric
fundalul inconstient al constiintei. El a luat ca ipoteza faptul ca
visele nu sunt produsul hazardului, ca ele se afla în relatie cu
gândurile si cu problemele noastre constiente.

În epoca "prestiintica", umanitatea nu-si pierdea timpul cu
interpreatarea viselor. Cei care si le aminteau le considerau ca fiind
manifestari binevoitoare sau ostile a unor forte supranaturale. Mai
târziu, stafeta a fost predata psihologilor si aproape toti savantii
lumii contemporane, spunea Freud, sunt de accord în a atribui geneze
visului activitatii psihice a omului "am aplicat imaginilor visului
acelasi procedeu de investigare care fusese testat în analiza
imaginilor psihotice. Sentimentele de angoasa si onsesiile sunt
incompatibile cu o constiinta normala, exact ca si visele pentru o
constiinta aflata în starea de veghe. Originea lor, ca si a viselor,
se afla în adâncurile inconstientului."

Freud si Josef Breuer au constatat ca simptomele nevrotice, isteria,
anumite tulburari psihice, comportamente anormale au în realitate un
sens simbolic. Reactiile fizice ale acestor bolnavi nu sunt decât una
din formele în care se manifesta problemele care le tulbura
inconstientul. Aceste probleme se exprima si mai frecvent în vise.

Si de la aceasta concluzie Freud a ajuns la ipoteza ca daca încurajam
visatorul sa-si comenteze imaginile viselor sale si sa-si exprime
gândurile sugerate de ele, el va releva fundalul inconstient al
tulburarilor de care se plânge. În sustinerea acestei ideii o sa aduc
pe scurt în discutie tribul Senoi. . Exista o cultura minuscula,
localizata undeva în Malaiezia, de la care chiar si Jung a avut de
învatat. Este vorba de tribul Senoi, care traieste în padurile
ecuatoriale din centrul Malaieziei, departe de orice interactiune cu
civilizatia moderna. Marturiile despre tribul SENOI sunt descrise
pentru prima data în 1969 de catre prof. Kilton Stewart. Aceasta mica
societate nu cunoaste probleme sociale, doar o armonie perfecta care
dureaza de secole; nu se cunoaste când a avut loc vreun conflict în
cadrul acestui trib. Cum au reusit?

Prin practicarea unor metode speciale de interpretare a visurilor, sub
îndrumarea directa a conducatorului spiritual al tribului, pe care-l
numesc tohat. Desi traiesc în cabane de lemn, suspendate, dimineata
are loc un ritual neobisnuit: membrii fiecarei familii se aduna la un
loc, povestindu-si si analizându-si visurile din timpul noptii, sub
indrumarea tatalui sau a fratilor mai mari. Apoi, toti barbatii
tribului se aduna la tohat pentru a prezenta visurile mai importante.
Acesta îl va indruma pe fiecare, în functie de visurile pe care le-au
avut. Iar rezultatele sunt exceptionale, dovedite de bunastarea din
cadrul tribului datând de sute de ani.

Freud a acordat o importanta particulara viselor ca punct de plecare
pentru tehnica "asociatiilor libere". Însa Jung începe sa aiba
îndoieli asupra acestei metode si a utilitatii sale, îndoieli care se
întaresc atunci când un prieten în cursul unui voiaj în Rusia a
sesizat ca anumite cuvinte straine pe care le vedea pe panouri i-au
produs o stare de reverie, el atribuia acelor cuvinte, pe cere nu le
întelegea defel tot felul de sensuri. El descoperise cu neplacere
subiecte dezagreabile, îngropate de mult în memoria sa, lucruri pe
care dorise sa le uite si pe care constiinta sa le uitase. El izbutise
sa descopere ceea ce psihologii numesc "complexe", adica teme afective
refulate, susceptibile de a provoca tulburari permanente în viata
noastra psihica sau chiar nevroze. Concluzia lui Jung este ca atunci
când vrei sa descoperi comlexele unei personae nu este necesar sa ai
ca punct de plecare visul pentru asocierea libera ci se poate ajunge
aici din orice punct al circumferintei, de exeplu de la un tablou
abstract sau un alfabet chirilic.

Aceasta este doar o prima diferenta de viziune în ceea ce priveste
visul la cei doi psihanalisti. Si cum altfel am putea noi sa întelegem
si sa avem o definitie cât mai cuprinzatoare ...
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.