Inconstientul

Trimis la data: 2002-12-27 Materia: Psihologie Nivel: Liceu Pagini: 11 Nota: / 10 Downloads: 18
Autor: Monica G. Dimensiune: 25kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Sa nu uitam ca ideea de inconstient a fost impusa de catre FREUD din necesitati practice, si nu filosofice. Pentru prima data FREUD ( in cap.al VII-lea din “ Interpretarea viselor “) explica ce este inconstientul, cum functioneaza, cu ce se deosebeste de alte parti ale psihicului si in ce relatie se afla cu acestia. Sunt chestiuni care vor fi reluate pe parcursul dezvoltarii teoriei freudiene, punctul cel mai important fiind “ Eul si Se-ul “ ( 1923 ).

0x08 graphic

Sa nu uitam ca ideea de inconstient a fost impusa de catre FREUD din
necesitati practice, si nu filosofice.

Pentru prima data FREUD ( in cap.al VII-lea din " Interpretarea
viselor ") explica ce este inconstientul, cum functioneaza, cu ce se
deosebeste de alte parti ale psihicului si in ce relatie se afla cu
acestia. Sunt chestiuni care vor fi reluate pe parcursul dezvoltarii
teoriei freudiene, punctul cel mai important fiind " Eul si Se-ul " (
1923 ).

Faptul ca in lantul manifestarilor observabile apar lacune poate fi
privit din doua puncte de vedere: se pot ignora procesele somatice si
sa presupunem ca lacunele pot fi inchise prin procese psihice
inconstiente si se poate construi un lant pur somatic, in care nu
exista nici o veriga lipsa si care acopera intregul cimp al
observatiei.

Freud adopta initial a doua varianta, in descrierea de tip neurologica
a manifestarilor psihopatologice. El este fascinat de posibilitatea de
a cladi o " psihologie " pe baze pur neurologice. Produsul acestei
incercari este " Schita unei psihologii stiintifice ", al carei
manuscris este trimis in septembrie - octombrie 1895 lui FLIESS.

Din psihanaliza am aflat ca esenta procesului de refulare nu consta in
suprimarea, in anularea unei reprezentari ce reprezinta o pulsiune, ci
consta in a o impiedica sa devina constienta. Atunci spunem ca s-ar
gasi in starea de " inconstienta ", dar trebuie sa aducem dovezi in
favoarea faptului ca ea poate produce si in mod inconstient efecte
care pot sa ajunga ( unele din ele ) in cele din urma constiente. Tot
ceea ce este refulat trebuie sa ramina inconstient, insa noi vrem sa
stabilim inca de la inceput ca ceea ce e refulat nu acopera tot ceea
ce e inconstient. Inconstientul are o cuprindere mai mare ; ceea ce e
refulat e o parte din inconstient.

Justificarea INCONSTIENTULUI dupa Freud

A accepta un psihic inconstient si de a lucra cu aceasta supozitie in
mod stiintific ne va fi contestata din mai multe puncte de vedere.
Insa, impotriva acestora putem spune ca admiterea inconstientului este
necesara si legitima, si ca detinem mai multe dovezi, pentru existenta
lui. El este necesar fiindca datele constientului sunt in mare masura
lacunare; atit la cei sanatosi, cit si la cei bolnavi se produc
frecvent acte psihice ce presupun, pentru explicarea lor, alte acte,
despre care constientul insa nu mai poate spune nimic. Exemple de
asemenea acte nu sunt numai actele ratate si visele in cazul celor
sanatosi,iar in cazul celor bolnavi tot ceea ce nu mim simptom psihic
si fenomen obsesional. Toate aceste acte constiente ramin incoerente
si neintelese, in caz ca dorim sa pastram exigenta ca noi sa aflam
numai prin intermediul constientului tot ceea ce se petrece in actele
psihice; aceleasi acte se ordoneaza, insa intr-un context ce poate fi
expus, daca interpelam actele inconstiente accesibile. Cistigul de
coerenta si de sens este insa un motiv foarte justificat care s-ar
cuveni sa se faca sa depasim experinta nemijlocita. Daca insa se mai
dovedeste ca pe admiterea inconstientului se poate cladi o actiune
plina de succes prin care noi influentam in mod relevant cursul
proceselor constiente, atunci am dobindit o dovada incontestabila
pentru existenta a ceea ce a fost admis. Trebuie sa se sustina,
atunci, punctul de vedere conform caruia nu e nimic altceva ecit o
aroganta nejustificata sa ceri ca tot ceea ce se petrece in psihic sa
trebuiasca sa devina cunoscut si constiintei.

Putem sa afirmam, mai de parte, in sprijinul admiterii unei stari
psihice inconstiente, ca in fiecare moment constiinta nu cuprinde
decit un mic continut, in asa fel incit cea mai mare parte a ceea ce
numim noi cunoastere constiente trebuie sa se afle oricum, in cele mai
lungi perioade in stare de latenta, asadar intr-o stare de
inconstienta psihica. Conflictul cu inconstientul ar deveni, luind in
considerare toate amintirile noastre latente, complet neinteligibil.
Ne lovim atunci de obiectia conform careia aceste amintiri latente nu
mai trebuie desemnate drept psihice, ci ele ar corespunde resturilor
din procesele somatice din care poate aparea din nou psihicul. Este
foarte usor de replicat ca, dimpotriva, amintirea latenta este un
reziduu indubitabil al unui proces psihic Dar, e mai important insa sa
lamurim faptul ca obiectia se bazeaza pe echivalarea constientului cu
psihicul - echivalare tacita, dar fixata totusi din capul locului.
Echivalarea poate fi ori un petitio principii, care nu accepta
intrebarea daca tot ceea ce e psihic trebuie sa fie si constient, sau
o chestiune de conventie, de nomenclatura. In cea din urma postura ea
este, fireste, irefutabila ca orice conventie. Ramine deschisa numai
intrebarea daca ea se dovedeste atit de utila, incit sa trebuiasca sa
fim de acord cu ea. Raspunsul este, insa ca echivalarea psihicului cu
constientul nu este absolut deloc utila. Ea distruge continuitatile
psihice, ne arunca in dificultatile insurmontabile ale paralelismului
psiho-fizic, fiind expusa reprosului ca supraestimeaza, fara o
intemeiere clara, rolul constiintei, obligindu-ne sa parasim prematur
domeniul cercetarii psihologice, fara a ne putea aduce compensatie
prin rezultatele altor domenii.

E clar, oricum, ca intrebarea : daca starile incontestabil latente ale
vietii psihice ar trebui intelese ca fiind psihic inconstiente sau ca
fiind fizice, ameninta sa devina o cearta in jurul civintelor; De
aceea e recomandabil, sa aducem in prim plan ceea ce noi cunoastem cu
siguranta din natura acestor stari problematice. Dupa caracteristicile
lor fizice, ele nu sunt complet inaccesibile. Nici o reprezentare
fiziologica, nici un proces chimic nu ne poate face sa avem o idee
despre esenta lor. Pe de alta parte, e sigur, ca ele au un contact
substantial cu procesele psihice constiente; ele pot fi transpuse,
pritr-un anumit travaliu, in aceste procese psihice constiente, si
chiar inlocuite de ele, purind fi deschise cu toate categoriile pe
care noi le intrebuintam la actele psihice constiente, ca
reprezentari, tendinte, decizii si altele asemenea. Da, despre unele
din aceste stari latente trebuie sa spunem ca se deosebesc de cele
constiente doar prin incetarea constiintei. Asadar, nu vom ezita, sa
le tratam ca obiecte ale cercetarii psihologice si in cea mai strinsa
legatura cu actele psihice constiente.

Respingerea intransigenta a caracterului psihic al actelor psihice
latente se explica prin faptul ca cela mai multe dintre fenomenele ce
sunt luate in considerare nu au devenit obiecte de studiu in afara
psihanalizei. Cine nu cunoaste starile de fapt patologice, cine crede
ca actele ratate ale celor normali sunt numai lucruri accidentale,
multumindu-se cu vechea intelepciune cum ca visele ar fi amagiri,
acela trebuie doar sa ignore unele enigme ale psihologiei constiintei,
pentru a nu-si pune problema existentei unei activitati psihice
inconstiente. De astfel, experimentele hipnotice, in special sugestia
posthipnotica, au demonstar deja, inainte de psihanaliza, intr-un mod
clar, existenta si modul de actiune ale inconstientului psihic.

Admiterea inconstientului este insa apoi si complet legitima, in
masura in care noi, atunci cind l-am postulat, nu ne-am departat cu
nici un pas de la modul nostru obisnuit si corect de a gindi.
Constiinta nijloceste oricaruia dintre noi numai cunoasterea
propriilor stari psihice, faptul ca si un alt om are, deasemenea,
constiinta este o concluzie care e trasa per analogiam pe baza
manifestarilor si actiunilor perceptibile ale celuilalt, pentru a
putea intelege comportamentul acestuia. Aceasta concluzie, sau aceasta
identificare, a fost extinsa de la EU la alti oameni, animale, plante,
la nevietuitoare si la lumea intreaga, dovedindu-se folositoare atit
timp cit asemanarea cu EUL - particular era covirsitor de mare,
devenind insa nesigura in masura in care celalalt se indeparta de EU.
Critica noastra de astazi devide deja nesigura in privinta constiintei
animalelor, si refuza sa accepte constiinta plantelor si considera
drept misticism admiterea constiintei la nevietuitoare.

Psihanaliza nu cere nimic altceva decit ca acest rationament sa fie
aplicat si asupra propriei persoane, proces spre care nu exista,
desigur, nici o tendinta constituitiva.

Cel care insa s-a opus admiterii unui psihic inconstient, nu vaputea
fi multumit sa-l inlocuiasca cu o constiinta inconstienta. In al
doilea rinnd, analiza indica faptul ca procesele psihice latente
particulare, pe care noi reusim sa le intelegem, se bucura de un grad
mare de independenta reciproca, ca si cum nu ar sta in legatura unul
cu celalalt si nu ar sti nimic unul de ...

Stiri
  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.