Indreptarea Legii - Pravila de la Targoviste

Trimis la data: 2008-02-04
Materia: Religie
Nivel: Liceu
Pagini: 3
Nota: 7.57 / 10
Downloads: 817
Autor: Adriana barbu
Dimensiune: 12kb
Voturi: 60
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
În 1652 a văzut lumina tiparului o nouă carte de legi, şi anume Îndreptarea Legii, numită şi Pravila cea mare sau Pravila de la Târgovişte, o lucrare de aproape 800 pagini. Aşa după cum reiese şi din titlul său, această Pravilă s-a vrut „Îndreptarea Legii cu Dumnezeu, Care are toată judecata arhierească şi împărătească de toate vinele preoţesti şi mireneşti” . Era nu numai un cod bisericesc, ci si unul politic.
A fost tradusA din greceste în romaneste – la indemnul mitropolitului Stefan – de Daniil Andrean monahul din Tara Panoniei( adica din Transilvania), ajutat de dascalii greci Pantelimon(Paisie) Ligaridis si Ignatie Petritis. Cartea are două prefeţe: una a traducătorului, alta a mitropolitului, care, de altfel, era în cea mai mare parte tradusă după prefaţa lui Matei Vlastares la sintagma sa alfabetică (sec.XIV).
Pravila are două părţi mari şi un apendice. Partea întâi are numele de > şi este împărţită în 417 glave(capitole).

Dintre acestea, 314 sunt extrase din Nomocanonul lui Manuil Malaxos, într-o versiune mai completă, alcătuită pe la 1600 de mitropolitul Porfirie al Niceii. Celelalte 103 glave cuprind în întregime Pravila lui Vasile Lupu (Carte românească de învăţătură de la pravilele împărăteşti), tipărită la Iaşi, în 1646.

Partea a doua a Pravilei – care nu este împărţită în glave – poartă titlul de şi cuprinde, cu puţine excepţii, întreaga colecţie canonică a lui Alexie Aristem(sec. XII) şi comentariile acestuia la toate canoanele, pe scurt, apoi canoanele câtorva Sfinţi Părinţi şi un fragment din tipicul lui Nichifor Mărturisitorul, patriarhul Constantinopolului(sec.IX). Apendicele cu 54 de glave, este format din întrebările şi răspunsurile lui Anastasie Sinaitul(sec. VI). Deci, Îndreptarea legii este o operă de codificare legislativă românească, o îmbinare de norme de drept canonic şi laic.

A fost destinată tuturor românilor din cele trei provincii istorice: Ţara Românească, Moldova şi Transilvania (Ardeal). De altfel, în Ardeal, această Pravilă a fost folosită „… ca un cod oficial al Bisericii, chiar şi de greco-catolici – uniţii – care la 1700 au intrat în legătură cu Biserica Romei” (L. Stan, apud I.N. Floca, Drept canonic…, vol. I, p. 140).

Pravila de la Târgovişte a fost în vigoare până în epoca modernã de după Cuza Vodă, când au început să apară legiuiri noi de stat, de factură occidentală. „Cu toate acestea – menţiona prof. L. Stan – ea nefiind abrogatã în mod expres prin nici o legiuire ulterioarã, a rãmas mereu în vigoare pentru Bisericã datoritã cuprinsului ei, iar pentru stat numai prin unele dispoziţii care se referã la obiceiul pãmântului, fapt care a şi determinat invocarea ei în justiţie, până târziu, chiar şi între cele două războaie mondiale” (Apud I.N. Floca, Drept canonic…, vol. I, p. 140).

Că Pravila lui Matei Basarab – publicată la Târgovişte în anul 1652 – a fost o îmbinare fericită de reguli de drept canonic şi de drept laic, ne confirmă şi mitropolitul Ştefan al Ungrovlahiei (Ţării Româneşti), care declara în Predoslovia sa, că a dorit ca această referinţă expresã la legea canonicã şi laică să aducã reale foloase „acestii oblastii si micsoare tãrii, de toate vinile, cu catastiihirile ei deosebi…,” adicã în Scaunele de judecatã ale ţării. În privinţa izvoarelor acestei Pravile, s-au decelat cinci izvoare directe şi trei izvoare indirecte.

Din prima categorie fac parte: 1. Sintagma lui Matei Vlastare (1335); 2. Nomocanonul lui Manoil Malaxos (1561/1563); 3. Sinopsa canonicã si Comentariul lui Alexe Aristen; 4. Rãspunsurile lui Anastasie Sinaitul (540-600); 5. Carte româneascã de învãtãturã de la Pravilele împãrãtesti (Pravila lui Vasile Lupu, Iasi, 1646). Ca izvoare indirecte sunt menţionate: 1. Pravila de la Iasi, 1646; 2. Legea agrarã (Nómoò georgikó?) (Leges colonariae) si „Paxis et theoricae criminalis”, opera lui Prosper Farinaccius.”
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.