Influenta greco-araba in secolul al XIII-lea si infiintarea universitatilor

Trimis la data: 2009-07-14
Materia: Istorie
Nivel: Liceu
Pagini: 29
Nota: 8.36 / 10
Downloads: 0
Autor: Liana Ususreu
Dimensiune: 63kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Avintul filozofic si topologic din secolul al XIH-lea a urmat raspindirii in Occidentul latin a filozofiilor arabe si evreiesti si, aproape simultan, a opeAZrelor stiintifice, metafizice si etice ale lui Aristotel. Activitatea traducatorilor a precedat-o, asadar, si a conditionat-o pe cea a filozofilor si teologilor. inca de la mijlocul veacului al Xll-lea, francezul Raymond din Sauvetat, arhiepisAZcop de Toledo pe la 1126-1151, a pus sa se traduca sau a incurajat traducerea in latineste a unor lucrari ale lui Aristotel, Alfarabi, Avicenna, Gazali si Gebi-rol. Dintre primii traducatori, doua nume ies in evidenta: Dominicus Gundis-salinus, traducator si autor de tratate originale, numit adesea Gondisalvi, si Ibn Daud (Avendeath, Avendauth).
Aceste prime traduceri au avut totusi rolul lor. Astfel, Gerardus din Cre-mona (t 1187) a tradus din araba Analiticele secunde, cu Comentariul lui Themistius, De naturali auditu (Fizica), De caelo et mundo, De generatione et corruptione si Meteorologicele (cartile I--II). Tot lui i se datoreaza -- si vom vedea ce importanta hotaritoare a avut acest fapt -- traducerea latineasca a lui Liber de Causis, compilatie neoplatoniana de extrase din Elementatio theologica de Proclos, dar care a fost luata multa vreme drept o opera a lui Aristotel.

in Evul Mediu, aceasta lucrare este citata adesea cu titlul de Liber Aristotelis de expositione bonitatis purae, sau, mai scurt, Liber bonitatis pu-rae. in alt loc, il intilnim pe englezul Alfred din Sareshel (Alfredus Anglicus), traducator toledan al unor lucrari stiintifice atribuite eronat lui Aristotel, sicompatriotul lui, Daniel din Morley. Dar traducerile toledane cu cea mai profunda influenta nemijlocita au fost cele facute dupa operele originale ale filozofilor arabi si evrei. Logica lui Avicenna, tradusa de Iohannes Hispanus; apoi, Fizica (Sufficientia),

De caelo et mundo, tratatul despre suflet {Liber sextus naturalium) si Metafizica, traduse de Dominicus Gundissalinus, ajutat de Ioan din Spania si evreul Solomon; de la aceiasi traducatori avem Logica, Fizica si Metafizica lui Gazali (Algazel) si Fons vitae de Ibn Gebirol (Aven-cebrol); Ioan din Spania traduce De differentia spiritus et animae, atribuit de cititorii medievali medicului sirian Costa ben Luca (Constabulinus), dar a carui autenticitate nu este absolut sigura; Gerardus din Cremona traduce diAZferite tratate de Alkindi (mai ales De intellectu si De quinque essentiis) si, probabil, De intellectu de Alfarabi.

Acest ansamblu de traduceri a exercitat asupra gindirii veacului urmator o influenta profunda, durabila si relativ omoAZgena. Prin aceste scrieri, in Occident ajungeau in primul rind Aristotel al araAZbilor, adica un Aristotel puternic neoplatonizat, fiind vorba in cazul lui Liber de Causis de neoplatonismul aproape pur al lui Proclos si Plotin.
Preluate, asa cum am spus, din Elementatio theologica de Proclos, cele treizeci si doua de propozitii care alcatuiesc Liber de Causis i-au influentat puternic pe filozofii si teologii din secolul al XIH-lea.

Lucrarea era un fel de tratat, fara plan sistematic, despre ordinea ierarhica a cauzelor, pornind de la prima. Cauza a tuturor celorlalte si chiar a cauzalitatii lor, aceasta Prima Cauza este anterioara vesniciei pentru ca este anterioara fiintei insesi si, prin urmare, inteligibilului. Ea este deci de nedefinit, dar e denumita Binele, penAZtru ca este fecunditatea primordiala din care provin toate cite sint, si Unul, pentru ca este singura cauza aflata deasupra fiintei si a formelor. in aceasta calitate, ea se deosebeste radical de toate celelalte lucruri, caci tot ce nu este aceasta cauza prima este multiplu si, prin urmare, nu este Unul.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.