Infractiunea de talharie

Infractiunea de talharie
Legea penala apara, în general, toate relatiile de ordin patrimonial,
incriminând si sanctionând faptele îndreptate împotriva acestora,
prevazând un regim sanctionator sever.

Toate aceste infractiuni constau în diferite atingeri aduse
patrimoniului unei persoane si anume în diferite schimbari ale
situatiei ori stari de fapt a bunurilor produse prin sustragerea,
însusirea, distrugerea, risipirea sau împiedicarea folosirii lor. Ele
împiedica realizarea drepturilor subiective care au ca obiect bunurile
a caror situatie de fapt a fost schimbata si, prin savârsirea lor,
tulbura, împiedica sau chiar zadarnicesc desfasurarea normala a
relatiilor de ordin patrimonial. De aici, rezulta si necesitatea
ocrotirii penale a patrimoniului.

Infractiunea de talharie
În încriminarea atingerilor aduse patrimoniului, legea tine seama de
caracterul ilicit al actiunilor faptuitorului, iar nu de pozitia
juridica a victimei, scopul incriminarii fiind apararea situatiilor,
de fapt ale bunurilor în sfera patrimoniala.

Toate infractiunile contra patrimoniului cuprind în structura lor o
situatie preexistenta pe care se grefeaza comiterea faptei. Aceasta
consta într-o anumita situatie de fapt în care se gaseste bunul,
situatie care este modificata prin comiterea infractiunii.

Infractiunile contra patrimoniului sunt prevazute în Codul Penal, în
Titlul al III-lea, denumit" Infractiuni contra patrimoniului" art.
208-222^1. Infractiunile contra patrimoniului, cu toate ca au fost
tratate în mod separat în functie de calitatea persoanei vatamate în
Titlul III si IV al Codului Penal (Titlul IV fiind abrogat prin Legea
14011 996), termenul de "obstesc" a fost înlocuit cu cel "public" prin
modificarea art. 145 din Codul Penal, dându-se si o noua titulatura.

Infractiunea de talharie
În acest context, infractiunea de tâlharie, ca infractiune
patrimoniala, este prevazuta la art. 211 Cod Penal.

Infractiunea de tâlharie este privita de legea penala ca o infractiune
contra patrimoniului.

Ca infractiune contra patrimoniului, tâlharia constituie cea mai grava
forma sub care se poate comite fapta de furt. Elementul circumstantial
de calificare este îndreptat împotriva persoanei, aceasta interferenta
între relatii sociale diferite - pe de o parte, relatii privind
patrimoniul, iar pe de alta parte relatii referitoare la persoana -
creaza anumite implicatii în sfera altor

infractiuni, fapt ce a determinat incriminarea tâlhariei ca
infractiune

___________________________________________

1. Prin Legea 1-10/1996 privind modificarea si completarea Codului
Penal- a fost abrogat titlul IV din Cod Penal

intitulata. "Infractiunea contra avutului obstesc" orI. 223-235

distincta, de sine statatoare.

Prin Constitutia României din 1991 s-a instituit un cadru juridic
general nou al infractiunilor contra patrimoniului.

Constitutia României prevede în continutul sau si norme cu caracter de
principii constitutionale referitoare la proprietate. Astfel, sunt
stabilite norme fundamentale de proprietate, si anume, proprietatea
publica si proprietatea privata. De asemenea, sunt mentionati cei
carora le apartin bunurile facând parte din fiecare norma de
proprietate: astfel ca proprietatea publica apartine statului sau
unitatilor administrative teritoriale.2

2^. Constitutia României - art.135, alin. 2, Editura Lumina Lex,
Bucuresti /995

2. Patrimoniul - obiect al ocrotirii penale

Patrimoniul, din punct de vedere juridic, este aparat prin numeroase
si variate dispozitii cuprinse în legile extra penale (civile si
administrative).

Patrimoniul are însa nevoie si de apararea complementara a legii
penale, care prin actiunea de preventie generala a dispozitiilor sale
creaza conditii favorabile formarii, dezvoltarii si întaririi
relatiilor sociale de ordin patrimonial în rândul membrilor
colectivitatii.

În incriminarile sale privind patrimoniul, legea penala are în vedere
actiunea ilicita a faptuitorului, iar nu pozitia juridica a victimei;
infractorul trebuie sa-si justifice fapta pe care legea penala o
prevede ca infractiune, pe când victima nu este tinuta sa dovedeasca
ca ar fi proprietar sau ca ar poseda legitim ori ca ar avea alt drept
asupra bunului care i-a fost sustras, însusit sau distrus prin
comiterea infractiunii.

Pentru asigurarea drepturilor patrimoniale, legea penala apara
situatii existente, modificarea lor facând mult prea anevoioasa
ocrotirea penala a entitatilor patrimoniale de drept subiectiv.

Relatiile sociale de ordin patrimonial a caror formare, dezvoltare si
desfasurare sunt asigurate prin apararea patrimoniului constituie
generic al ocrotirii împotriva infractiunilor contra patrimoniului
obiectul juridic.

Pentru a intra sub incidenta legii penale, este suficient sa se
constate ca s-a comis o infractiune asupra patrimoniului, fara sa mai
fie necesar sa se faca dovada ca s-a adus o vatamare unui raport
patrimonial.