Initiativa scolara Kraft Foods Romania - campanie publicitara

Trimis la data: 2003-08-17 Materia: Marketing Nivel: Liceu Pagini: 70 Nota: / 10 Downloads: 20
Autor: Razvan Tudoricu Dimensiune: 95kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Primul pas în realizarea lucrării este definirea situaţiei. Faptul social ales spre analiză este campania P.R. „Iniţiativa şcolară Kraft Foods România” şi concursul „Şi eu mănânc sănătos.” Am ales acest fapt social, campania Kraft, întrucât am participat la ea în calitate de consilier educativ. Analiza realizată poate fi folosită atât în studiul de imagine, cât şi în studiul de text, respectiv slogan. Consider aşadar că am făcut analiza din motive pragmatice deoarece este mai bine să alegi un studiu de caz cu care eşti familiarizat.

Primul pas în realizarea lucrării este definirea situaţiei. Faptul social ales spre analiză este campania P.R. „Iniţiativa şcolară Kraft Foods România” şi concursul „Şi eu mănânc sănătos.” Am ales acest fapt social, campania Kraft, întrucât am participat la ea în calitate de consilier educativ. Analiza realizată poate fi folosită atât în studiul de imagine, cât şi în studiul de text, respectiv slogan. Consider aşadar că am făcut analiza din motive pragmatice deoarece este mai bine să alegi un studiu de caz cu care eşti familiarizat.

Întrebările care se pun sunt:
Cui se adresează campania?
Elevilor din clasa a III-a din diferite oraşe.
Care sunt părţile implicate?
Învăţători, elevi, părinţi.
Cât durează campania?
Octombrie 2001 – 17 iunie 2002.

Obiectivul campaniei: educarea publicului larg privind politica firmei Kraft.
Audienţa: Copiii determină atât forma mesajului (text, imagine-poster, carte de poveşti), cât şi mediul de desfăşurare a campaniei, care este şcoala.
Unghiul de prezentare este unul nou şi interesant (povestea, posterul).
Ideea-cheie este: „Şi eu mănânc sănătos”

Termenul–limită de încheiere a concursului este 8 mai 2002, când se evaluează lucrările. (vezi Anexa Regulamentul concursului)
Profilul cititorului „tipic”, al publicului ţintă este: elev de 9-10 ani din oraş, inclusiv Bacău. Emiţătorul a ţinut seama de atitudinile lui, de ce îi place şi ce nu.

Tipul de audienţă: Subiecţi indecişi. La vârsta lor tot au opinii, dar acestea nu sunt cristalizate pe deplin, ceea ce lasă loc de persuadare, în mod special a unui astfel de grup.

Am tratat publicitatea în contextul modelului general al comunicării mediatice sau în câmpul cercetării comunicării lingvistice standard:

Este vorba de un tip de comunicare cu totul specială, care nu poate fi explicată complex prin schemele habituale unilaterale şi liniare ce au populat cercetarea domeniului. Cel mai important argument împotriva simplificării analizei comunicării publicitare este legat de faptul că ne aflăm în faţa unei comunicări simbolice care de multe ori eclipsează total dimensiunea economică a fenomenului publicitar.

În opinia unui cunoscut analist al comunicării publicitare, L. Spitzer: „Cauzalităţii noastre cotidiene (legile cererii şi ofertei, producţiei masificate şi scăderii continue a preţurilor) îi sunt substituite şi alte legi (legile naturii şi ale miracolului); asupra realităţii noastre de toate zilele se suprapune o altă realitate, ca un vis.

Totul se petrece ca şi cum, în cadrul expresiei creative într-un cadru comercial, scopul comercial, care este vânzarea şi constituirea profitului, a dispărut. Ca şi cum lumea afacerilor n-ar avea decât să culeagă darurile naturii şi să le aducă fiecărui amator individual – într-o existenţă idilică şi plină de armonie cu natura.”1 Această realitate simbolică se suprapune peste cea reală şi, printr-un efect de circularitate, condiţionează şi structura discursului publicitar.

Modalitatea cea mai simplă de abordare a comunicării publicitare este plasarea în interiorul teoriei austiene luând în considerare cele trei dimensiuni ale discursului: locutorie, ilocutorie şi perlocutorie. Primele două dimensiuni privesc componenta lingvistică, ultima se referă la efectele discursului publicitar.

Actul comunicaţional e indirect, dominat de un act directiv de natură implicită, act ilocuţional directiv disimulat sub forma unuia constatativ, publicitatea făcând o serie de constatări în legătură cu un produs sau consumator (spune că produsul există, are anumite calităţi), astfel că actul de limbaj este explicit constatativ şi implicit directiv.

Astfel actul ilocutoriu constatativ se asociază cu o intenţie perlocutorie de tipul a-l face să creadă ceva (produsele Kraft sunt sănătoase) pe destinatar, se conjugă cu actul ilocutoriu directiv, de intenţie perlocutorie de genul fă-l să facă ceva (consumă produse Kraft)1.

Stiri
  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Noutati
Stiri educatie
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.