Insemnele memoriei

Trimis la data: 2009-03-11
Materia: Romana
Nivel: Facultate
Pagini: 21
Nota: 8.38 / 10
Downloads: 0
Autor: Lavinia Bistritu
Dimensiune: 43kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Parcurg cu incintare Memoriile lui Alexandre Dumas {Memoires, tome I, Bruxelles, 1853) si am sentimentul, defel contrazis, ca citesc filele unui jurnal scris sub presiunea evenimentelor (politice, istorice, culturale, artistice etc.) si ca urmaresc diagrama experientelor dramaturgului si romancierului atit de cunoscut in epoca. Iata ce noteaza scriitorul in cel de-al doilea volum al acestei lucrari memorialistice: "Cel mai mare merit al acestor Memorii trebuie sa fie pastrarea si reproducerea intacta, pentru viitorul totdeauna dispus sa devina miop, a fizionomiei timpurilor in care traim".
Remarca e, se stie, oricind ratificabila si istoria Jurnaluluieste capabila sa dea socoteala despre sursele si despre ratiunile care anima autorii de insemnari. Sigur, vocile nu sunt neaparat in perfect acord, si consonantele pot fi contrazise, intr-o insemnare din 1893 Andre Gide tinea sa-si exprime rezervele fata de conditia si posibila disciplina cerute de jurnal: "N-are rost sa-ti scrii jurnalul zi de zi, an de an; important e ca in cutare perioada a vietii sa fii foarte strins si scrupulos. Daca multa vreme n-am scris in el, e pentru ca emotiile mele deveneau prea complicate; mi-ar fi luat prea mult timp sa le scriu; iar munca de simplificare necesara le facea mai putin sincere; incepea sa fie o punere la punct literara; ceva ce nu trebuie sa fie jurnalul" {Jurnal, Univers, p. 23).

Jurnalele sunt de cele mai multe ori (am in vedere jurnalul scriitorilor) si o calauza spre Biblioteca celor care devin, la rindul lor, marturii ale Cartilor. Ma gindesc acum la Jurnale pariziene, rascolitoarea serie de insemnari a lui Ernst Jiinger (Humanitas, 1997). E prezenta marea Biblioteca a lumii, citita si recitita, cu reflectii reluate si imbogatite. Lectura Bibliei, a marilor artisti lumii compune un Univers autotelic al creatorului. Pentru Ernst Jiinger, autorul Falezelor de marmura, jurnalul are disponibilitati limitate si avem sa-l acceptam in functie de planul pe care il poate explora: "El priveste doar un anume strat de evenimente care se desfasoara in sfera spirituala si fizica. Ceea ce ne preocupa in inteAZrior se refuza comunicarii, ba aproape chiar propriei perceptii".

Ca jurnalul este proiectia unui EU si, in consecinta, o posibila autobiografie, nu inseamna ca trebuie privit cu mefienta: "Fiecare jurnal reda, fireste, - scrie Ernst Jiinger - imaginea in oglinda a autorului sau, dar el nu trebuie sa se absoarba in aceasta reproducere".
Ma gindesc tot acum la meditatia pe margini de carti (in contextul dur si necrutator al evenimentelor) a lui Ion D. Sirbu din Jurnalul unui jurnalist fara jurnal, cuprinzind reflectiile notate de acest extraordinar om, de o mare cultura si de incontestabil talent, un eminent filosof, atit de pretuit de Lucian Blaga.

Cind evenimentul e notat, niciodata indiferent si niciodata fara replica polemica, veAZhement polemica chiar, Ion D. Sirbu transcende imediatul in favoarea unei priviri largi si adesea uimitoare ca premonitii. in Jurnalul lui Alice Voinescu (Albatros, 1997) "caietul" cu insemnari despre satul Costesti si despre domiciliul fortat petrecut in satul moldovean ne apare ca una dintre cele mai dramatice si autentice radiografieri a unei vieti uimitoare, generoase si puternice. Mi se pare una dintre cele mai profunde pagini din istoria tragica a unor file de jurnal.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.