Insuficienta cardiaca

Trimis la data: 2002-10-05
Materia: Medicina
Nivel: Facultate
Pagini: 14
Nota: 9.24 / 10
Downloads: 16
Autor: Ileana Cristache
Dimensiune: 31kb
Voturi: 31
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Insuficienta cardiaca
Dezechilibrul care apare între nevoile de sânge oxigenat ale organelor şi ţesuturilor şi eficienţa cordului de a-l furniza, precum şi imposibilitatea cordului de a face faţă, hemodinamic, volumului de sânge venos care se întoarce la inimă, poartă denumirea de insuficienţă cardiacă.
Insuficienta cardiaca
Insuficienta cardiaca

Rezerva funcţională a cordului este foarte mare; degradarea progresivă a inimii face să apară – întâi la eforturi mai mari şi apoi la eforturi din ce în ce mai mici – dezechilibrul între nevoile metabolice legate de efort şi eficienţa hemodinamică a cordului. În gravele insuficienţe cardiace inima nu mai poate face faţă acestor nevoi nici când organismul este în repaus.

Insuficienta cardiaca
“Insuficienţa cardiacă congestivă” este forma de insuficienţă cardiacă instalată de obicei lent şi cu evoluţie cronică, caracterizată prin retenţie de apă şi sare şi stază venoasă, cu producerea de transsudat tisular în plămân şi în periferie (edeme).

Insuficienta cardiaca
“Insuficienţa cardiacă stângă sa cea dreaptă” sunt denumiri care se referă la ventriculul care a cedat. Prima formă se caracterizează prin congestie venoasă pulmonară şi dispnee, a doua prin congestie venoasă periferică şi edeme. Trebuie subliniat că afectarea ventriculului stâng antrenează, în timp, insuficienţa hemodinamică şi a celui drept.

Insuficienta cardiaca
“Insuficienţele cardiace antero- şi retrogradă” sunt etichete fiziopatologice. În prima formă, perfuzie sanguină renală slabă, datorită unui volum-bătaie cardiac mic, iar în a doua zi, stază venoasă şi transsudare de lichid.

Insuficienta cardiaca
“Insuficienţa cardiacă latentă” este eticheta dată acelei forme clinice care apare numai în condiţii speciale: la exerciţii fizice severe, la stresuri emoţionale mari, în stările febrile. În “insuficienţa cardiacă compensată” semnele insuficienţei au dispărut datorită tratamentului administrat.

”Insuficienţa cardiacă ireductibilă” este acea formă care, cu tot tratamentul optim aplicat, nu a putut fi compensată.

“Insuficienţa cardiacă acută sau cea cronică” sunt termeni foarte relativi; de obicei o cauză precipitantă creează impresia clinică de insuficienţa cardiacă acută.

Etiologie

Insuficienţa cardiacă este consecinţa funcţională a unor cauze multiple, care, direct sau indirect, scad forţa de contracţie a miocardului şi în special a zonelor anatomice cu ponderea cea mai mare în asigurarea cu sânge a organismului (ventriculul stâng).

O cauză frecventă este suprasolicitarea ventriculului; uneori acesta are de făcut faţă unei sarcini foarte mult crescute de presiune pentru a împinge sângele din camera respectivă, aşa cum se întâmplă în hipertensiunea arterială, coarctaţia de aortă, stenoza pulmonară, cordul pulmonar; alteori, ventriculul este suprasolicitat datorită volumului mare de sânge pe care îl are de pompat (insuficienţa mitrală, insuficienţa aortică, defect de sept atrial sau interventricular, duct arterial patent, fistule arterio-venoase).

În multe cazuri ventriculul nu se mai poate contracta normal, armonios şi eficient, datorită prezenţei în masa lui musculară a unor zone cicatriceale sau prost irigate şi hipotone, care îi reduc eficienţa contracţiei; acesta este cazul asinergiilor, disinergiilor şi anevrismelor ventriculare, consecinţe ale infarctului miocardic.

O altă cauză de insuficienţă cardiacă este modificarea morfofuncţională a fibrelor cardice. Această modificare poate fi primitivă sau secundară. Forma secundară este cea mai des întâlnită şi este consecutivă suprasolicitării ventriculului.alteori, tulburarea miocardică este consecinţa miocarditei (de etiologie infecţioasă, bacteriană, virală sau generată de protozoare) sau a unor tulburări metabolice grave, induse cel mai des de ischemia cordului (cardiopatia ischemică), sau de scăderea pH-ului sanguin sau a presiunii arteriale a oxigenului, sau de creşterea presiunii arteriale a bioxidului de carbon (întâlnite în cordul pulmonar sau de unele droguri sau toxice, de alcool, de unele infecţii grave, anemii grave, insuficienţă renală, diabet sau starea de şoc cronic.

Îmbătrânirea antrenează scăderea eficienţei contracţiei miocardice prin modificarea structurii fibrei cardiace. Unele boli sistemice au în cortegiul lor simptomatic şi insuficienţa cardiacă (bolile de colagen).
În cazuri rare, modificarea fibrelor cardiace este primitivă, fie în cadrul miodistrofiilor, fie evoluând ca o cardiomiopatie idiopatică.

Uneori, insuficienţa cardiacă este consecinţa hipoplaziei miocardice; scăderea masei musculare cardiace este frecvent consecinţa infarctului de miocard, după cum în cazuri rare este legată de prezenţa tumorilor intramiocardice. Iradierile pot induce un proces de miocardită radică, cu fibroza şi sărăcirea în fibre cardiace a miocardului.

O altă cauză de insuficienţă cardiacă este restricţia în umplerea diastolică a ventriculului, aşa cum se întâmplă în stenoza mitrală, în pericardita constrictivă şi în unele forme de endomiocardită cu restricţie mare la destinderea diastolică a ventriculului.
Tulburările de ritm cu tahicardie sau bradicardie importantă poate induce insuficienţa cardiacă.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.