Interculturalitate si interconfesionalitate - o alta perspectiva

Trimis la data: 2010-10-06
Materia: Sociologie
Nivel: Facultate
Pagini: 13
Nota: 9.74 / 10
Downloads: 32
Autor: Marina Helsea
Dimensiune: 22kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Eseul de fata este centrat asupra raporturilor dintre interculturalitate si interconfesionalitate, intelese ca sfere distincte dar complementare ale vietii sociale. Interculturalitatea corespunde vietii laice, seculare desfasurate in contextul societatii contemporane, in timp ce interconfesionalitatea corespunde vietii religioase, sacre, desfasurate in acelasi context. Analiza acestor raporturi, de a caror intelegere depinde calitatea - pozitiva sau negativa - a relatiilor intre comunitati cu identitati diferite, se desfasoara in proximitatea unui fapt a carui unicitate surprinde o anumita specificitate tipica Banatului: retrocedarea lacasurilor de cult comunitatii greco-catolice intreprinsa de catre mitropolitul Nicolae Corneanu.
Atunci cand se iau in discutie concepte cum ar fi cele de "interculturalitate" sau de "interconfesionalitate", o problema extrem de dificila se ascunde in spatele randurilor scrise de cei care indraznesc sa se avante in teritorii atat de ambigue. Totul se datoreaza semantismului termenilor in cauza, care, la o simpla analiza, dezvaluie una dintre capcanele conceptelor in discutie. Atasata fie substantivului "cultura", fie celui de "confesiune", particula "inter-", a carei origine latina este evidenta, are urmatoarele sensuri principale: "intre", "printre", "in mijlocul".

Toate aceste semnificatii trimit la un inteles unificator, anume acela de "mijlocire", sau, inca si mai bine spus, de "intermediere". Cu alte cuvinte, atunci cand vorbim despre "interculturalitate" sau despre "interconfesionalitate" ne vom referi, de voie sau de nevoie, la ceea ce se afla intre culturi, respectiv intre confesiuni diferite. Invocand o frumoasa metafora utilizata candva de profesorul Virgil Ciomos, acel ceva care se afla "intre" (lat. "inter-") poate fi gardul situat mediator la intersectia a doua gospodarii.

Pastrand aceasta imagine in minte, putem deslusi problema implicata de conceptele noastre: gardul poate fi elementul unificator a doua vecinatati, dar, la fel de bine, el poate fi tocmai elementul care le desparte. Care anume este perspectiva ce hotaraste atributele sale? Aceasta-i intrebarea.Una dintre lectiile memorabile ale lui Mircea Eliade, - valabila pentru orice savant "recent" - , se refera tocmai la perspectiva in care ne situam atunci cand dorim sa studiem un fenomen oarecare in mod "obiectiv".

Lucrul cel mai important pe care trebuie sa-l cunoastem cand avem asemenea nazuinte a fost sintetizat de Eliade intr-o sententa pe cat de lapidara pe atat de profunda: "perspectiva creeaza fenomenul (subl. M. E.)" (cf. Mircea Eliade, Tratat de istorie a religiilor, traducere de Mariana Noica, Bucuresti, Editura Humanitas, 1992, p. 15). Daca interferenta subiectului este inevitabila, care trebuie sa fie atunci perspectiva optima pentru studiul "interculturalitatii" si al "interconfesionalitatii"?

Fara a ne lansa intr-o apologie - dificil de sustinut astazi - a eminentei "stiintei sacre", teologia, asupra celorlalte discipline umaniste, in cele ce urmeaza vom incerca sa demonstram valoarea hermeneutica a acesteia, vadita nu atat in teorii subtile cat mai ales in atitudini existentiale concrete. Exemplul care ne va folosi in acest sens este reprezentativ atat pentru o anumita perspectiva aplicata interculturalitatii si interconfesionalitatii, cat si pentru regiunea unde a fost inregistrat: Banatul romanesc. Pe cititorii cu un pronuntat simt critic, ne grabim sa-i asiguram ca este departe de noi orice gand triumfalist, cristalizat in formule gen "Banatul e fruntea".

Trebuie insa sa recunoastem ca, deocamdata, aceasta pare a fi unica regiune a Romaniei unde interconfesionalitatea se afla in postura ei unificatoare. Exemplul la care ne vom referi e cel al retrocedarii lacasurilor de cult greco-catolice catre proprietarii lor de drept, fapt posibil datorita activitatii mitropolitului Nicolae Corneanu. Analizandu-l, vom vedea cum o intelegere justa a raporturilor dintre confesiuni si culturi diferite, dar si a raportului dintre interconfesionalitate si interculturalitate poate avea efecte faste, ce merita sa fie scontate si de catre alti actori sociali.

Situatia Bisericii Greco-Catolice din Romania, in general cunoscuta, poate fi rezumata astfel: "Desfiintata de catre statul comunist, prin decretul nr. 358/1948, a fost din nou recunoscuta oficial prin decretul-lege nr. 9/31 decembrie 1989 si repusa in drepturi prin decretul-lege nr. 126/24 aprilie 1990, care prevede restituirea catre Biserica Unita cu Roma (Greco-Catolica) a bunurilor confiscate in 1948.

(...) Biserica Unita cu Roma (Greco-Catolica) este foarte bine reprezentata in Transilvania si in Banat, unde functioneaza si singurele cinci episcopii din tara, infiintate de catre Papa Ioan Paul al II-lea la 14 martie 1990" (cf. Constantin Jinga, "Situatia confesionala din Romania", in Coeziune sociala si diversitate culturala. Proiect pilot finantat de Programul Masuri de Increder al Consiliului Europei, coordonat de Centrul European de Educatie pentru Democratie in colaborare cu Institutul Intercultural Timisoara. Raport, Timisoara, 1999, p. 9).

In ciuda decretului-lege din 24 aprilie 1990, Biserica Greco-Catolica nu si-a recapatat nici astazi bunurile confiscate in 1948. In ceea ce priveste lacasurile de cult, aflate in folosinta Bisericii Ortodoxe Romane, lucrurile sunt inca si mai complicate, autoritatile statului afirmand ca ele trebuie restituite numai pe baza dialogului purtat intre greco-catolici si ortodocsi, si nu prin interventia autoritatii politice.

Fara a intra in detaliile unei dispute de proportii, ne vom concentra atentia in continuare asupra a doua aspecte legate strict de tema eseului nostru: 1) intelegerea interconfesionalitatii de catre opozantii restituirii comunitatii greco-catolice a bunurilor confiscate de regimul comunist; 2) intelegerea aceluiasi termen conform atitudinii mitropolitului Nicolae al Banatului.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.